Inainte si dupa intrupare

Cele mai mici greşeli ale părinţilor în timpul sarcinii faţă de viitorul copil crează acestuia un program distructiv. Acest program este de lungă durată pentru că este conceput de părinţi. Câmpul părinţilor începe să distrugă câmpul copilului şi acesta se va naşte bolnăvicios, fricos, obsedat.

Faptele mamei şi comportamentul în timpul sarcinii determină soarta şi sănătatea viitorului copil. Părinţii le transmit copiilor o informaţie complectă a comportamentului lor şi al strămoşilor lor. Această informaţie stă la baza formării destinului copilului, a corpului, caracterului şi spiritului acestuia.

Principala informaţie ereditară se transmite nu numai genetic, dar şi prin intermediul câmpului. Mama este indisolubil legată prin câmp de copilul său şi, de aceea, trăirile emoţionale ale mamei îl influenţează activ pe acesta. Dacă este vorba de ură, de separare de omul iubit, acest lucru va însemna o adevărată catastrofă pentru copil. Structura negativă a câmpului femeii determină multe din viitoarele nenorociri ale copilului.

O ură puternică, nutrită în timpul sarcinii acţionează asupra copilului care se va naşte supărăcios sau pot apărea tulburări ale vederii sau auzului.

Agresiunea subconştientă ridicată la femeile gravide este foarte periculoasă deoarece spiritul mamei devine trupul copilului şi cu cât mai adâncă este pătrunderea agresivităţii în subconştient cu atât este mai periculoasă. De aceea, astfel de femei vor da naştere la copii cu deformaţii psihice pentru faptul că acesta se zămisleşte în gândurile mamei.

O femeie trufaşa şi cu o voinţă puternică are puţine şanse de a naşte copii sănătoşi. Femeile bărbătoare înseamnă nu numai sterilitate ci şi copii bolnavi şi agresivi faţă de lumea înconjurătoare. Copiii născuţi de o mamă agresivă vor fi în esenţă atei.

Dacă o femeie îşi reprimă sentimentele de iubire faţă de soţul ei, acest lucru se va răsfrânge neîntârziat asupra copilului. Să nu uitaţi că atunci când ucideţi iubirea înfăptuiţi o crimă.

Dacă femeia îl blamează pe soţ, copiii vor avea o imensă trufie şi vor avea o vitalitate scăzută. Dacă bărbatul o va dispreţui pe soţie sau o va blama efectul este mult mai puternic pentru că ea naşte copii. Dacă un om se căsătoreşte a doua oară şi poartă în el supărarea pe prima soţie el îşi ucide viitorii copii. Întrucât cea de a doua soţie va deveni sterilă.

Orice supărări şi reproşuri ale părinţilor, unul faţă de celălalt, cât şi faţă de lumea din jur, afectează grav sufletul viitorului copil, care va moştenii numai boli şi necazuri.

Supărarea este una din cele mai răspândite încălcări ale legilor universului, care poate determina diferite neplăceri în viaţa, atât a celui pe care te superi, cât şi în propria ta viaţă. Supărarea copilului pe părinţii săi, a părinţilor pe copii crează ruperea şi deformarea celor mai fine structuri energetice, cu consecinţe din cele mai grave.

Atunci când supărarea este ţinută un timp îndelungat ea devine de câteva ori mai periculoasă şi loveşte nu numai pe cel care o ţine, dar şi în copiii lui. Iertarea este cheia rezolvării unei astfel de situaţii. Pentru ca să se nască un copil armonios bărbatul şi femeia trebuie să se iubească unul pe celălalt.

În timpul sarcinii femeia trebuie să fie liniştită şi răbdătoare şi nu trebuie să se supere sau să trăiască sentimente negative. Ea trebuie să accepte cu seninătate realitatea, aşa cum este şi să nu admită părerile de rău în legătură cu trecutul sau să grăbească viitorul.

Femeile gravide să nu vizioneze filme care răspândesc violenţa, întrucât agresivitatea lor subconştientă devine necontrolabilă, cu efecte devastatoare asupra psihicului şi trupului viitorului copil. De aceea oamenii adulţi şi copiii ar trebui să vizioneze numai opere de artă, al căror nivel de agresiune subconştientă este negativ.

Majoritatea mamelor cred că pot avea ori ce fel de gânduri în timpul sarcinii, că acest lucru nu are nici o influenţă asupra copilului pe care îl poartă în pântece. Vor începe să se ocupe de el imediat după naştere, atunci îl vor educa, îi vor angaja profesori etc. Nu când copilul s-a născut, este prea târziu, el este deja determinat. Nici un pedagog, nici un profesor nu mai poate transforma copilul dacă elementele din care a fost format în pântecul mamei sunt de o calitate inferioară. Materia acestor elemente rămâne aşa cum este. Copilul va recădea neîncetat în slăbiciunile sale în ciuda educaţiei pe care o primeşte.

Trebuie să înţelegeţi cât este de important faptul ca o femeie însărcinată să îşi pună în minte numai gânduri înalte, luminoase. Datorită acestor gânduri germenele creşte în ea, absorbind zilnic aceste materii pure şi preţioase şi, în loc să dea naştere unei fiinţe proaste, bolnave sau criminale, ea va aduce pe lume un savant, un sfânt sau un mesager al Lui Dumnezeu.

Naşterea cu picioarele înainte şi prin cezariană reprezintă o trufie ridicată a mamei copilului. Naşterea prematură înseamnă umilirea mândriei. Copiii născuţi prematur sunt deosebit de slabi şi bolnăvicioşi, iar aceasta înseamnă aceaşi blocare a mândriei.

Când părinţii aleg numele copilului acesta se fixează în karma copilului şi îi influenţează structurile câmpului. Numele se întipăreşte în câmpul bioenergetic şi depinde de karma celui al cărui nume îl poartă copilul. Înainte, nu întâmplător, copiilor li se dădeau nume de sfinţi. Karma luminoasă, pură a sfinţilor se unea cu karma copilului, îl proteja şi acţiona în favoarea lui. Dându-i copilului numele unei rude riscăm, deoarece greşelile şi viciile sale va trebui să le ispăşească cel care a luat odată cu numele şi o parte din karmă, adică copilul.

O bunică în anii săi de tinereţe a iubit un om, însă nu a dorit copilul şi a făcut avort. Pentru uciderea iubirii şi a copilului a trebuit să plătească fica şi nepoata, adică urmaşii ei.

În cazul unei lovituri cu pumnul suferă unul singur – vinovatul, în cazul lovirii bioenergetice întrucât omul este la nivelul biocâmpurilor, într-o conexiune directă cu toate rudele sale, cu copii săi, lovitura traversează întregul lanţ de rudenie. Şi ca recul, vine pedeapsa împotriva agresorului şi a familiei acestuia.

O femeie şi-a sfătuit prietena să facă un avort, la rândul lui bărbatul a insistat ca soţia să avorteze. Această dorinţă exprimată în cuvinte sau în gând de a nimici viitorul copil este o încălcare a legilor pentru care omul plăteşte cu sănătatea şi cu soarta sa.

O femeia şi-a abandonat copilul în spital. Prin aceasta ea a săvârşit o crimă atât de mare încât nimeni n-o putea absorbi de pedeapsă. Dragostea faţă de copii face parte din cele mai înalte legi ale universului şi de aceea orice formă de încălcare a acestei iubiri, exprimată prin renegarea copilului, refuzul de a avea copii sau de a purta o sarcină, ne mai vorbind de avort, în special în fazele înaintate, renegarea omului iubit şi nu numai cu faptele, cu vorba, ci chiar şi cu gândul, poate duce la urmări din cele mai grave.

O fată la cinsprezece ani a declarat: eu n-am să fac copii. Ea consolidează acest program emoţional, iar peste câţiva ani aduce pe lume un copil grav bolnav şi vinovată este numai ea pentru cele câteva vorbe prosteşti pronunţate cândva.

Abilitatea de a iubi este desfatare si chin in acelasi timp. Iubirea uneste intregul Univers. Moralitatea ajuta oamenilor sa simta echilibrul interior. Poti foarte usor sa distrugi copilul incurajandu-i pasiunile sau nebagandu-le in seama. La varsta de trei-cinci ani copilul incepe sa simta ca este membru al societatii, in cazul sau se creeaza un model de comportament social. Energia care impinge copilul in societate sfarseste in jurul maturitatii sexuale, mai exact trece intr-o alta stare, se poate folosi pentru educarea in suflet a acceptarii morale a lumii.

Dar ce se poate face daca in sufletul omului exista deja o copilarie nefericita, scandaluri ale parintilor, batai si violenta? Se pare ca amintirile copilariei traiesc activ in subconstientul nostru toata viata. Cum sa trecem peste problemele din copilarie? Cum sa se puna la punct viitorul parinte? Se poate concentra asupra iubirii de Creator si sa se treaca din nou in gand prin copilaria sa. Atunci sufletul se echilibraza. Dar ce se poate face daca omul nu-si aduce aminte ce s-a intamplat in copilarie?

Fiecare stres impinge omul fie catre iubire, fie catre violenta. Trebuie sa se retraiasca din nou cu iubire situatia stresanta. Prin ce tipuri de violenta interioara pierdem iubirea? Prin frica, atunci cand parintii se cearta, cand cineva moare, cand primim pedeapsa fizica, prin jigniri adresate parintilor, prin descurajare si nemultumire de sine.

Pur si simplu trebuie sa va spuneti in gand: “Eu ma aflu in pantecul mamei mele. Iata prima luna de sarcina, iat-o pe cea de-a doua, iat-o pe cea de-a treia.” Daca in aceasta perioada ati avut sentimente de frica, descurajare sau jignire veti simti imediat, cu toate ca jignirile apar mai tarziu, undeva dupa varsta de doi ani. Cand notiuni de genul “asa cum trebuie sa fie” si “asa cum este in realitate” nu coincid, apare jignirea. In copilarie inainte de toate acestea este frica, renuntarea la iubirea fata de parinti si fata de sine. Daca aveti in suflet iubire si aspiratie catre Creator atunci, simtind amintirile din copilarie ce ies la suprafata, in suflet intelegeti ca viata dumneavoastra a fost umilita pentru a nu uita iubirea. Si cu cat mai puternice au fost umilintele, cu atat mai puternica trebuie sa fie aspiratia catre Dumnezeu. deoarece acesta este singurul punct de sprijin pe care nu-l pierdem niciodata.

Ce este jignirea puternica de parinti pe care copilul o poarta in copilarie? Comportamentul Parintilor este definit de sus. Pentru a te comporta corect fata de durere atunci cand ea a venit prin intermediul parintilor, trebuie sa accepti situatia cu iubire, adica suprapus. In interior trebuie sa existe acceptare absoluta, deoarece nemultumirea interioara este agresiune impotriva Universului si a lui Dumnezeu, iar in plan exterior noi avem dreptul de a nu accepta, lucrul care trebuie sa fie exprimat nu prin jignire si ura, ci prin schimbarea situatiei. In legatura cu trecutul noi putem spune doar un singur lucru: el este dat de Dumnezeu si noi acceptam in mod absolut acest lucru.

Dar ce sa facem daca nu ne place ceea ce am facut noi sau ceilalti? Trebuie sa ne indreptam energia nu catre parere de rau dupa trecut, ci catre schimbarea viitorului. Conflicul exterior cu lumea inconjuratoare ne impinge catre dezvoltare, cel interior catre degradare si moarte. Imediat ce omul incearca sa judece comportamentul parintilor sai dintr-un singur punct de vedere, el este condamnat la inchinare sau la jigniri. Atunci el fie accepta in totalitate comportamentul parintilor sai tinzand catre masochism, autodistrugere si descurajare, fie aluneca in extrema cealalta – protest total, neacceptare si ura fata de parinti. Si atunci deja apar tendintele sadice.

Sfasierea elementelor diametral opuse, inchide posibilitatea de iubire, mai exact limiteaza aceasta posibilitate in mod esential. Cum si intensitatea iubirii este foarte scazuta, este foarte lenta trecerea unui element in altul. Dar in ciuda acestui fapt,intr-o perioada lunga de timp, ele totusi se unesc. Dar energia monoteistului este mult mai inalta decat cea a idolatrului si posibilitatile de a fi moral sunt de zece ori mai mari in cazul celui dintai. Civilizatia contemporana vestica se intoarce catre idolatrie, de aceea prabusirea moralei este absolut fireasca.

Toate intamplarile care au loc cu noi sunt oglinda sufletului nostru. Sufletul dezvatat de a iubi, moare. Pierzand unitatea cu Creatorul, ea pierde energia principala. Doar sufletul poate accepta energia iubirii. Spiritul si corpul sunt neputincioase in aceasta privinta. Energia sufletului se distribuie constiintei si corpului. Si daca aceasta energie lipseste din suflet, putem sa punem o cruce mare pe ceea ce numim viata si fericire omeneasca.

Inainte, asemenea ganduri imi provocau o dispozitie mohorata. Acum cu siguranta stiu un lucru: fiecare situatie neplacuta sau dureroasa, trebuie sa provoace o explozie de iubire si energie. Nu trebuie sa ucidem placerea prin ofensa, frica sau condamnare. In neplacere exista posibilitatea de dezvoltare. Iar dezvoltarea este intotdeuna o combinatie a doua elemente diametral opuse. Durerea va fi mereu langa placere. Situatia neplacuta este data de Dumnezeu. Trebuie sa o iubesti, schimbi si educi.

Pentru ca nu exista nimic fara Dumnezeu.

(Sursa V.Lazarev)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Infolight SRL, CUI 28540361, J40/6397/2011, RO16RNCB0285122216070001 RON si RO86RNCB0285122216070002 EUR, BCR Unic Bucuresti.

Acest site functioneaza sub incidenta Drepturilor de Autor.
Toate drepturile rezervate Karyn Maria Taulescu.

%d blogeri au apreciat asta: