Fentarea lectiilor vietii, o iluzie

34a7e96e6594bf11e9cc36b4fbf2a24a

Tehnici, fentari ale sortii, abracadabra? Indiferent cat sunt de elaborate, testele pe care le avem de trecut in viata, cu totii le dam!!!

Fie ca o credeti fie ca nu, ne scriem singuri testele. Chiar daca „gandirea pozitiva” reprezinta o frecventa cheie, ea este menita sa ne ajute sa ne abordam lectiile de viata, fara sa eludam procesul de invatare, in sine. Nu putem ignora pur si simplu sau sa ne dorim sa dispara lectiile de evolutie pe care ni le-am scris singuri, cu scopul de a evolua. Asta, pentru ca aranjamentele pe care le-am ales sunt, in majoritatea cazurilor, exterioare, dincolo de capacitatea aspectului dual al creierului-ego, de a le elimina sau de a le indeparta prin vointa.

Ne confruntam cu ele, pentru ca dintr-o perspectiva superioara, sinele nostru divin le-a dorit. Avem scenariile tuturor incercarilor, in mintea noastra superioara. Si nu este nimic mai stimulant sau mai demn de luat in seama, decat dorinta noastra manifestata de evolutie si de schimbare in bine. Aceasta reprezinta, de fapt, misiunea fiecaruia. Nu este indeajuns sa meditam sau sa vizualizam telul dorit, daca nu actionam la indemnul acestei voci interioare – impulsul care sta la baza meditatiilor si vizualizarilor noastre.

Intentia, concentrarea si meditatia trebuie sa fie neaparat insotite de actiune. A deveni impecabili si a atinge, in cele din urma, iluminarea nu inseamna, asa cum sugereaza indirect anumite religii, ca vom trece brusc intr-o fericita stare de uitare sau intr-o stare detasata de Nirvana. NU. Suntem parte din Nirvana, la fel de mult acum ca oricand – trebuie doar sa o descoperim inlauntrul nostru.

Vor exista cu adevarat manifestari ciclice ale starilor noastre emotionale, pentru ca asta face parte din a fi om. Va trebui sa ne asumam confruntarea, stiind ca toate pot fi depasite.

„Nirvana” este atinsa prin atitudine, prin confruntarea impecabila a proiectiei realitatii care ne inconjoara – si nu prin evitare, ignoranta sau a da bir cu fugitii.

Experienta pamanteana, stapanirea cu maiestrie a dualitatii este dificila. Acesta e un mare adevar – unul dintre marile adevaruri ale dualitati, un adevar care, de cele mai multe ori, nu este inteles corect. Studierea si maiestria vietii necesita munca.

Asa ca, intelegerea, deplina si acceptarea faptului ca viata este o constructie alcatuita din scenarii pe care noi le-am planificat, in scopul evoluţiei noastre spirituale, reprezinta un adevar si mai mare. Atunci cand acceptam acest nobil adevar, avem ocazia de a-l transcende.

Ceea ce numim „destin” reprezinta, de fapt, situatiile pe care le-am prestabilit pentru lectia vietii noastre. Acest scenariu pe care l-am scris singuri, cu cuvintele noastre, ne va ajuta atat sa facem fata incercarilor, cat si sa ne manifestam mai apoi dorintele, dar nu pentru ca protestam impotriva a ceea ce nu ne place. Pentru a trai lumina dorintei noastre, trebuie sa aprindem pasiunea care o va elibera din fortareata in care este tinuta atat de bine sub control. Calea cea mai buna este aceea de a accepta provocarea purificarii de sine, devenind un exemplu viu al propriei Lumini.

Cea mai mare problema in acceptarea asumarii si a responsabilitatii actiunilor este dorinta profunda de a evita durerea consecintelor acestui comportament.  Dar insasi confruntarea de a rezolva problemele, in mod impecabil, este cea care aduce si hraneste cu adevarat, evolutia semnificativa in viata noastra.

Asumarea problemelor cu care ne confruntam reprezinta taisul intamplarii fericite, care separa succesul, de esec – sau, mai bine spus, evolutiea, de stagnare. Problemele faciliteaza aparitia celor mai bune eforturi pentru solutionarea si rafinarea curajului si a intelepciunii, in cautatorul impecabil

Prin durerea confruntarii si rezolvarii puzzle–rilor si scenariilor vietii, invatam intelesul superior al stiintei iubirii. Inimi dragi, simplul adevar este ca unele dintre cele mai importante realizari – si, cu adevarat, cele mai extraordinare evolutii – se nasc atunci cand ne aflam la rascrucea dificila a dilemelor.

Cele mai mari incercari si revelatii apar atunci cand ne aflam in afara „zonei de confort”, cand suntem uimiti, nesatisfacuti sau chiar intr-o stare de disperare ingrozitoare. Asta, pentru ca, in astfel de momente, propulsati de propriul disconfort, suntem obligati sa explodam si sa spargem cusca, in cautarea unui mod de viata mai bun si mai satisfacator din punct de vedere spiritual.

Ce inseamna, deci, impecabilitatea? Daca o definim ca fiind, pur si simplu, ”a face intotdeauna tot ce poti mai bine”, inseamna ca nu intelegem premiza ei de baza. Pentru a ramane impecabili, este nevoie de un efort cu atat mai mare, cu cat scopurile intelepciunii si constiintei noastre dobandite sunt mai extinse. Cu cat este mai extinsa constiinta noastra, cu atat mai multe „stim’. Cu cat stim mai mult, cu atat este mai mare responsabilitatea de a trai corespunzator acestei cunoasteri….

Ne aflam in cursul procesului extinderii constiintei noastre vibrationale, procesul transformarii noastre intr-un participant constient cu sufletul. Devenim ceea ce este sufletul nostru – descoperindu-ne identitatea principala.

Atunci cand crestem spiritual, acest lucru se intampla, pentru ca ne-am deschis cautarii cresterii si trecerii la actiune, lucrarii pentru dobandirea acestei evolutii. Impecabilitatea implica extinderea deliberata a Fiintarii noastre catre evolutie.

Impecabilitatea ne conduce intr-o stare de gratie. Impecabilitatea nu presupune sa fi atins iluminarea sau sa fi invatat tot ceea ce aveam de invatat. Inseamna, mai degraba, ca ne aflam pe singura cale – pe calea corecta catre aceste obiective.

Asadar, vom defini Impecabilitatea, in doua etape sau faze:

1) Impecabilitatea conditionata: este atunci cand entitatea nu e foarte avansata, dar lucreaza totusi in sensul atingerii starii de maestru. A face tot ce poti mai bine. A folosi cunoasterea pe cat de bine poate cineva sa o foloseasca, pentru a face ceea ce este bine, chiar si atunci cand mai exista inca ignoranta si idei preconcepute naive. A crede cu adevarat ca ceea ce faci este pe calea cea buna – chiar daca asta nu reprezinta adevarul intreg sau extins. Toti trecem prin asemenea faze. In aceasta faza, daca faceti o greseala, este o greseala inocenta, in care voi chiar ati crezut cu sinceritate ca faceti ceea ce ati simtit ca este bine.

2) Maiestria impecabilitatii: Aceasta este o faza a sufletului in existenta omeneasca, care se afla la apogeul starii de Maestru. Cineva foarte avansat, cineva care face ceea ce spune. Atunci cand nu exista niciun conflict intre ceea ce crede cineva ca este calea cea buna si ceea ce este aceasta cale, cu adevarat.

Ambele faze activeaza ceea ce am putea numi o stare accelerata de gratie. Gratia reprezinta ajutorul din partea Sinelui Divin, care ne ajuta sa obtinem rezultatul dorit, in situatiile in care facem tot ce putem mai bine. Ea poate fi conceputa ca fiind „Ingerul Pazitor”, pentru ca in multe cazuri, exact asta este – un Inger Pazitor, Sinele nostru Divin, care intervine printr-o intamplare fericita in anumite situatii, pentru a ne ajuta pe calea noastra.

Metatron prin James Tyberonn

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Infolight SRL, CUI 28540361, J40/6397/2011, RO16RNCB0285122216070001 RON si RO86RNCB0285122216070002 EUR, BCR Unic Bucuresti.

Acest site functioneaza sub incidenta Drepturilor de Autor.
Toate drepturile rezervate Karyn Maria Taulescu.

%d blogeri au apreciat asta: