Calea Iubirii sau Calea Fricii?

a65c3dd22dff5b46dcde8f56b3f594ce

„Cele doua căi sunt puncte de referinţă pentru a înțelege mai bine felul în care trăim. Ele reprezintă delimitări făcute pentru ca mintea logică să înţeleagă şi să poată controla deciziile pe care le luăm. Să vedem aşadar care sunt caracteristicile fricii şi ale iubirii.

Iubirea nu presupune nici un fel de obligaţii. Teama este caracterizată în primul rând de obligaţii.

Atunci când mergem pe calea fricii, facem tot ceea ce facem pentru că trebuie să facem acest lucru, şi ne așteptăm ca şi ceilalţi oameni să facă anumite lucruri pentru că trebuie să le facă. Noi avem obligaţii, iar atunci când avem posibilitatea, ne opunem lor. Cu cât le opunem mai multa rezistenţă, cu atât mai mult suferim. Mai devreme sau mai târziu, noi încercăm să scăpăm de aceste obligaţii. Pe de altă parte, iubirea nu opune nici un fel de rezistenţă. Atunci când iubim, noi facem tot ceea ce facem pentru că dorim să facem acest lucru. Orice acţiune a noastră devine o plăcere; este ca un joc care ne amuză.

Iubirea nu are așteptări. Teama este plină de așteptări. Atunci când te temi, faci tot ceea ce faci pentru că te aștepți să fii nevoit, dar te aștepți ca şi ceilalţi să facă acelaşi lucru. Aşa se explică de ce teama rănește atât de uşor, în timp ce iubirea nu rănește pe nimeni. Noi avem așteptări, iar dacă acestea nu se împlinesc, ne simțim răniţi – nu ni se pare drept. Îi condamnăm pe cei din jur pentru că nu ne-au împlinit aşteptările. Cine iubeşte nu are așteptări. El face ceea ce face pentru că doreşte şi nu este deranjat dacă alți oameni nu doresc să facă la fel, căci el nu interpretează faptele altora la modul personal. Întrucât nu se așteaptă să se întâmple ceva anume, dacă lucrul respectiv nu se întâmplă, nu se simte deranjat. Orice s-ar întâmpla, el nu suferă, căci tot ceea ce se întâmplă este în regulă pentru el. Aşa se explică de ce îndrăgostiților viaţa li se pare „în roz”; ei nu se așteaptă ca partenerii lor să facă ceva anume şi nu simt obligaţii faţă de aceştia.

Iubirea este bazată pe respectul reciproc. Teama nu respectă pe nimeni, nici măcar pe sine. Dacă îmi pare rău pentru tine înseamnă că nu te respect, că nu te las să iei propriile tale decizii. Când eu iau deciziile în locul tău, înseamnă în mod evident că nu am încredere în tine. Lipsa respectului conduce automat la tentativa de a controla viaţa celuilalt. În marea majoritate a cazurilor, atunci când le spunem copiilor noştri cum să-şi ducă viaţa, noi facem acest lucru pentru că nu îi respectăm. Ne pare rău pentru ei şi încercăm să facem în locul lor ceea ce ar trebui să facă ei înșiși. Dacă nu ne respectăm pe noi înşine, ne va părea rău pentru noi, ni se va părea că nu suntem destul de buni ca să reuşim în această lume. Cum ne-ar putea respecta alţii în aceste condiţii? Atunci când spunem: „Bietul de mine, nu sunt suficient de puternic, nu sunt suficient de frumos, nu sunt suficient de inteligent, nu am cum să reușesc”, înseamnă că nu avem nici un pic de respect pentru propria noastră fiinţă. Auto-compătimirea se naște din lipsa respectului de sine.

Iubirea este nemiloasă, ei nu-i pare rău pentru nimeni; în schimb, este plină de compasiune. Teama este foarte miloasă; celui care se teme îi pare rău pentru toţi cei din jur. Lui îi pare rău de alţii pentru că nu îi respectă, pentru că nu îi crede suficient de puternici pentru a reuşi. Pe de altă parte, iubirea respectă pe toată lumea. Cine iubeşte pe altcineva crede că acesta poate reuşi prin propriile sale forţe. El crede că acesta este suficient de puternic, de inteligent, de bun pentru a-şi stabili propriile sale decizii. Nu se grăbeşte în nici un caz să ia decizii în locul celuilalt. Evident, dacă acesta din urmă dă greş, el îi întinde mâna, îl ajută să se ridice şi îi spune: „Continuă. Mai devreme sau mai târziu vei reuşi, sunt convins de acest lucru”. Aceasta înseamnă compasiune, care nu are nimic de-a face cu mila. Compasiunea se naşte din respectul reciproc şi din iubire; mila se naşte din teamă şi din lipsă de respect. [Read more…]

Mori mai putin…

10553437_10153025259035830_3709312894201063598_n

„De-a lungul secolelor şi în toate tradiţiile, căutarea autocontrolului a presupus necesitatea disciplinei şi practicarea unor tehnici, menite să elimine ceea ce Lupelius numea „balast emoţional”. Era o operaţiune indispensabilă, care urmărea să deschidă rănile interioare şi să alunge orice umbră din cutele fiinţei.

„Trupul este câmpul de luptă…”, susţine Lupelius. „Fiecare gest de refuz al mâncării, fiecare clipă de nesomn, toate vor fi considerate drept o victorie asupra morţii… moartea fizică este imorală… nefirească… inutilă.”  Lupelius credea că lipsa de cumpătare în hrană, somn şi muncă este cauza principală pentru pierderea energiei şi vitalităţii, cea care a făcut posibilul imposibil, până când a intervenit inevitabilul, moartea fizică. Există foarte puţini oameni în istorie, în toate civilizaţiile şi tradiţiile religioase, care s-au deşteptat din somnul hipnotic descris de Lupelius şi au încercat să urmeze o disciplină, să aşeze ideea de nemurire fizică în centrul sistemului lor de gândire și să o considere izvorul prosperităţii şi longevităţii.

Omul moare lăuntric de mai multe ori pe zi. Gândurile, stările distructive şi emoţiile negative ne învolbură în interior fiinţa şi se perpetuează la nesfârşit, în timp ce distilează otrava grea care ne ucide. Probabil nu ştim de unde să începem să trăim etern, însă, dacă vom urma aforismul milenar al lui Lupelius, cu siguranţă vom putea să „murim mai puţin”. Am fredonat imnul lupelienilor de mai multe ori:

Mănâncă mai puţin şi Visează mai mult.
Dormi mai puţin şi Respiră mai mult.
Mori mai puţin şi Trăieşte pentru totdeauna.

Trecutul, prezentul şi viitorul unui om… evenimentele, circumstanţele şi experienţele pe care le întâlneşte în calea lui sunt umbre proiectate de credinţele lui. Existenţa şi destinul lui sunt materializarea convingerilor şi iluziilor lui…

Invariabil, toată lumea îşi vede visurile devenite realitate… Omul întotdeauna creează. Obstacolele pe care le întâmpină, constituie materializarea propriilor lui limite, a gândirii sale contradictorii şi a neputinţei… Unii cred în paupertate, unii venerează boala…. unii cred cu sfinţenie în limitare şi puţinătate…. unii mizează totul pe infracţiuni… Omul întotdeauna creează, chiar şi în cele mai înnegurate stări ale Fiinţei.

Dacă omul ar avea capacitatea de a schimba sensul credinţei sale măcar cu un milimetru, dacă ar putea schimba tăria convingerilor sale şi le-ar trimite spre viaţă şi nu spre moarte… ar putea strămuta munţii, în lumea evenimentelor. ” fragmente din Scoala Zeilor – Stefano Elio D’Anna

Ceea ce construim in mintea noastra se proiecteaza in intreaga lume.

Sa construim o lume frumoasa …!

Calatoria sufletului pe alte planete

cb4d60fccc6d0ae8e1a14fbb24c87f9f

„De multe ori extensiilor de suflet li se da posibilitatea fie de a se reincarna, fie de a calatori catre alte planete pentru crestere spirituala. Toate extensiile de suflet fac acest lucru la un moment dat in evolutia lor dintre vieti. Vizitarea acestor planete nu este facuta in sens fizic, ci mai degraba in sens spiritual. Fiecare planeta din sistemul nostru solar detine spiritual o anumita calitate a energiei. Daca noi in constiinta noastra am lucrat lectiile pe care fiecare planeta le detine, atunci vom avea o experienta placuta. Daca nu am facut acest lucru, atunci vom avea dificultati.

Una dintre planetele cele mai blande este Venus, deoarece detine calitatea iubirii perfecte. Aceasta are de-a face cu iubirea de Dumnezeu si iubirea fratilor si surorilor noastre in Dumnezeu. Cand o extensie de suflet se proiecteaza in atmosfera lui Venus se simte destul de confortabil daca si-a insusit lectia despre a oferi si a primi iubire neconditionata. Daca nu si-a insusit acest lucru, constiinta ei se va izbi de atmofera spirituala si se va simti destul de disconfortabil. O persoana care nu a fost conectata sufleteste se poate simti disconfortabil cu extazul spiritual al acestui tip de iubire.

Atunci cand ne proiectam pe Marte trebuie sa invatam sa ardem temperamentele aprinse si manierele razboinice. Pe Marte ne ciocnim de aversiunile pe care le avem fata de ceilalti si pe care ceilalti le au fata de noi si de cum ne decurcam cu ele. Este un test pentru tot ce este mai rau in natura umana. O extensie de suflet trebuie sa invete sa reziste atmosferei sale aspre clocotitoare si la oscilatii si agiatie si sa ramana calma si cu mintea echilibrata. Apoi a ramane in aceasta atmosfera ajuta la curatarea de aceste calitati aspre razboinice si de furie si ne pregateste pentru urmatoarul stadiu de constiinta. A te duce pe Marte nu este una din experintele favorite ale extensiilor de suflet, deoarece ciocnirea in constiinta cu aceasta atmosfera spirituala poate fi destul de disconfortabila.

In Uranus, o extensie de suflet invata sa faca un tratat de pace si armistitiu si sa nu se concentreze pe resentimente, indignare si furie. Invatand sa-si concentreze atentia catre altceva, pe Uranus aceste sentimente negative au tendinta sa se scurga din corpul spiritual. Facand acest lucru ajunge sa realizeze ca energia negativa care a fost creata s-a creat datorita modalitatii ei gresite de gandire.

In carte lui Ruth Montgomery “O lume de dincolo”, Arthur Ford spune o poveste despre plecarea pe Uranus dupa o incarnare in Florenta unde a murit cu un resentiment feroce. In planul interior a plecat furios catre Uranus. S-a ciocnit total cu atmosfera lui Uranus si a devenit neputincos captiv in matricea energetica a planetei in legaturi foarte stranse care erau in realitate propria lui furie infasurata in jurul sau. Uranus ne chinuie cu lucruri ramase nerezolvate.

Neptun are o energie mai benefica si mai linistita. In atmosfera lui Neptun iti poti lasa deoparte poverile si sa te simti lipsit de griji. Este o stare de odihna, si, de asemenea, un teren de testare. In Neptun experiementezi un sentiment de neant. Multe extensii de suflet sunt tentate sa ramana acolo prea mult timp din cauza linistii si a sentimentulului de a fi lipsit de griji si suparari. Acest lucru poate fi seducator daca nu este pastrata o perspectiva potrivita.

Jupiter este mai degraba o experienta placuta, in cazul in care devii introspect şi apreciezi scurta venire acolo. Jupiter ajuta sa dezvolti moderatie si determinarea pentru maiestrie spirituala. Este o energie expansiva care nu permite ego. Atunci cand o extensie de suflet aduce un sentiment de complex de superioritate pe Jupiter, atmosfera
ii va reaminti persoanei ca dupa mandrie vine toamna. Aici ego-ul va întalni perechea sa mai mareata.

Mercur este o stare a constiintei unde esti capabil sa-ti revizuiesti toate vietile anterioare si sa determini directia pozitiva sau negativa a comportamentelor si actiunilor tale. Este un loc bun pentru a face unele vindecari de atitudine privind motivele si directiile si de a castiga pepitele de aur de intelepciune din fiecare incarnare. Pentru unele persoane care viziteaza Mercur, poate fi o lectie grea, deoarece iti revizui toate greselile din trecut din toate incarnarile tale.

Pluto este o oprire minora care se ocupa cu modalitati de imbunatatire a determinarii pentru a reusi. Este un fel de baza pentru reevaluarea caii spirituale. Pluto este o experienta minunata pentru aceia care se afla cu adevarat pe calea realizarii dumnezeirii. Daca atunci cand se afla pe Pluto se gandesc la orice altceva in afara de unirea cu Dumnezeu, atunci Pluto dispare.

Saturn reprezinta o stare a constiintei de inaltare spirituala. De obicei este inchisa pentru majoritatea extensiilor de suflet pana cand celelalte planete au fost vizitate mai intai. Este o atmosfera de beatitudine care este plina de adoratia lui Dumnezeu. Reprezinta, de asemenea, si ultima testare a sufletului. Motivul pentru vizitarea acestor planete este intalnirea cu Sinele. Serveste ca proces de nivelare pentru a ne rafina constiinta. Ne ducem pentru ca sa ne eliberam de ego pentru ca astfel sa realizam dumnezeirea mai rapid. [Read more…]

Cine este Mama?

461bfb9bcf6f1aa986a2e3c8e768b1cc

Azi e ziua mamei mele. La 14 ani, viata mea s-a schimbat cand am plecat departe de ea. Aveam atat de mult curaj incat as fi putut face inconjurul lumii pana la locul in care as fi gasit Iubirea si acolo as fi renuntat la tot, chiar si la propria viata, daca imi era dat sa o cuprind pe toata in inima mea, macar pentru o clipa.

Mi-as fi dorit sa ma inspire, sa imi fie model, sa imi fie alaturi in multe momente…. Dar intre mine si ea era doar un imens gol. Mi-a spus dupa multi ani: „Eu nu te pot iubi, nu pot fi mama ta, atat am putut face pentru tine!”

M-am surprins cautand parti din mine in ea si o cautam in fiecare fiinta. Stiam ca venise momentul sa-i dau drumul. Dar mai intai corpul meu a creat-o in mine, pana cand am visat ca ma nasc din nou, ma re-nasteam pe mine insami de data asta eu fiindu-mi mama. Era atat de real visul incat vreme de cateva zile am purtat cu mine acea stranie senzatie.

Mama este poarta catre Iubire. Iar a mea este Testul meu de Absolvire. Asa am ajuns sa invat tot ce este posibil ca sa pot ierta, pana la maiestria de a ierta.  Cautand sa o inteleg pe ea, mi-am gasit rostul meu in lume. Iar acest lucru face ca ea sa fie cea mai importanta din viata mea. Daca ea ar fi fost blanda si iubitoare, as fi avut un alt destin, acesta este al meu. Asa am invatat ca imi pot crea viata in fiecare clipa si ca Iubirea a fost intotdeuna in mine.

La multi ani, Mama!

Lucrul cu mintea pentru iertarea de sine

img_7789

Daca lasi mintea doar sa faca socoteli, doar sa proiecteze treburile casnice sau doar sa faca lucruri in plan material, inseamna ca iti bati joc de ea si o subestimezi. Mintea are o capacitate incredibila; daca vrem, ne putem imagina Calea Lactee, ne putem imagina ca suntem pe malul marii si chiar sa simtim asta. De ce? In interiorul nostru se afla Totul! Universul in format micro.

In noi sunt toate aspectele Divinitatii: toti sfintii si toate sfintele, toate arhetipurile la care ne putem raporta, tot ce inseamna aspect angelic. In noi, se afla absolut tot ce inseamna creatie. In noi se afla o particica din Dumnezeu.

Daca tu cu mintea te duci doar in mentalul inferior, inseamna ca nu iti dai voie sa te explorezi si sa te cunosti mai mult. Ar trebui sa te duci mai in profunzime, in acel loc din care tu manifesti vointa; Un loc fara forma, nu iti pot spune exact unde e localizat (in ochi, in centrul fruntii..); este un loc din care lansezi vointa, dorintele, intentiile. Exista un centru in tine de unde tu dispui de tine.  Acolo, ai creat un design, un fel de a fi, si te-ai dus numai intr-o anumita directie vreme de „tz” ani: “cum sa imi aranjez sosetele?”, “cand sa ma duc la piata?”, “in ce interval orar sa mananc?” Si atunci mintea in loc sa fie folosita si in alte aspecte creative, ea se duce pe aceleasi trasee pe care tu i le-ai dat initial, pentru ca nu stie sa faca altfel. Totusi o poti invata: “Hai sa exploram cutare lucru”; sa cream cu ajutorul imaginatiei (care este o forta a Universului). Si prin aceasta manifestare din minte sa lucrezi cu tine.

Ce inseamna sa lucrezi cu tine? Sa ii dai mintii niste repere prin care ea sa inteleaga ca avand un anumit comportament sau atitudine va avea o anumita performanta. Cumva la noi totul trebuie sa aiba o logica. “Daca fac „x” lucru ce obtin?”, “De ce sa fac cutare lucru?” Si atunci iti poti crea un obiectiv, mai intai mic pentru a nu crea o frustrare mintii. “Uite astazi voi sta cinci minute si voi incerca sa imi imaginez ca sunt langa un copac mare, chiar la radacina lui si ma incant cu prospetimea aerului”, astfel incat mintea ta sa se duca in acea directie si sa creeze mirosul, postura si tot acel ambient, astfel incat ea sa nu mai fie preocupata de propriul design. Atunci practic ii dau o ghidare mintii, de aceea se numeste Meditatie Ghidata. Ii spun mintii pe unde sa o ia si sa faca anumite lucruri cu energie, pentru ca mintea este energie, iar energia este co-creatoare; cu ea pot realiza lucruri si pot determina lucruri in manifestare. Tot ceea ce crezi devine manifest!

Iisus spunea: “Credinta ta te va mantui”. El nu se referea doar la credinta in El, se referea la credinta in ceea ce este Lumina si Virtute. Credinta este cea care iti aduce mantuirea, practic ea transforma fiinta ta si te aduce pe o directie. Daca tu construiesti cu ajutorul mintii, ii dai posibilitatea acesteia sa faca un alt design interior, in care tu sa ai momentele tale de relaxare, momentele tale de focusare.

Daca iti poti imagina ceva care te ajuta sa te concentrezi si sa te gandesti creativ, cu mintea creativa, care ar fi acel lucru? De exemplu, te poti gandi la picatura de apa care cade pe luciul apei. Pentru fiecare exista diverse ancore (asa se numesc in programarea neurolingvistica); pentru ca nu suntem la fel, fiecare are ancora lui; ea poate fi vizuala, auditiva, kinestezica – stimulare prin atingere; iti adaptezi imaginea care sa te ajute sa te concentrezi cum reactionezi tu mai bine. Un alt exemplu poate fi imaginea unui rau pe care tu il privesti.

In momentul in care mintea deviaza, inseamna ca a acumulat o perioada de stres; ea asa reactioneaza intr-o perioada dificila, pentru ca stie “ca trebuie sa ordoneze totul”, sa clasifice. Ii spui “Stop! Acum ne concentram, ne relaxam” .

Imi programez mintea sa poata sa urmeze o anumita directie si acest lucru ma poate duce catre doua cai: pe de o parte imi pot creea stari deja prestabilite (vreau sa fiu atent, sa am performanta) sau sa ma programez mental pentru a obtine anumite performante de la mine, iar pentru acest lucru se poate folosi autohipnoza – este tot o activitatea a mintii, insa mai performanta. Hipnoza este ce manifest in exterior, si avem cu totii din tot ce ne inconjoara (repetitiv pe emotional); autohipnoza inseamna sa imi repet constant si intr-o anumita modalitate lucruri care pentru mine sa insemne programare, sa ma obisnuiesc sa fac ceva. Si pentru a crea acest design interior ai nevoie de o anumita obisnuinta, respectiv 21 de zile, necesare aparitiei sistemului neuronal care creeaza obisnuinta.

Si apoi poti sa ai un stimul; un bun exemplu este experimental cu cainii lui Pavlov; momentul cand aprindea lumina cainele stia ca primeste de mancare. Lucrul acesta nu se intampla doar cu cainele, ci se intampla si cu omul. Un alt exemplu ar fi un experiment unde un grup de oameni a fost chemat la un interviu; printre ei se aflau si cativa actori. In momentul in care intra un nou candidat, actorii respectivi se ridicau in picioare si apoi se asezau. Dupa o perioada, cei care stateau jos, in  momentul in care veneau alti candidati, se ridicau si ei, crezand ca acest lucru este normal (si fara sa li se spuna sa faca acest lucru).   Ce demonstreaza acest lucru? Ca noi ne manifestam inconstient si suntem foarte usor de hipnotizat. Daca vedem ca cineva face ceva intr-o comunitate mai restransa, avem tendinta sa repetam acel lucru. De ce? Ne gandim ca asa trebuie sa facem, iar daca nu facem probabil nu vom primi atentie. Prea putin din timp ne dam seama de alegerile constiente. V-ati pus vreodata aceasta intrebare? [Read more…]

Cele 26 de Valuri si Restrictii Pamantesti ale lui Dumnezeu

13087868_500585783475407_7122267815116111456_n

Se spune ca exista 26 de valuri si restrictii pe care Dumnezeu le-a pus Pamantului si oamenilor. Dar de ce sa existe aceste valuri? „Acum 18,5 milioane de ani, in perioada primei ere de Aur, a Lemuriei, Pamantul si oamenii aveau o natura destul de eterica. Lumea nu era atata de densa ca acum. Pamantul era atunci o Gradina a Edenului.

Viata era frumoasa si oamenii traiau in iubire neconditionata, armonie si nu exista separare intre lumile spirituale si lumea de pe Pamant. Nu se intra in lumea dualitatii a Egoului Negativ si se luau decizii din sfera mintii lui Dumnezeu.

Apoi a fost mancat fructul din Copacul Cunoasterii Binelui si Raului si a fost aleasa gandirea Egoului Negativ. Aceasta alegere insemna identificarea excesiva  cu copul fizic si intrarea in iluzie. Oamenii au inceput sa creada ca ei sunt corpuri fizice in loc sa traiasca Dumnezeieste intr-un corp fizic. Prin raspandirea Egoului Negativ lumea a inceput sa fie mai densa si corpurile fizice au inceput si ele sa fie mai dense, aceasta nu a facut parte din planul original. Atunci toti Fii si Fiicele lui Dumnezeu au adormit.  Iar Sanat Kumara si semenii sai au venit de pe Venus sa vindece aceasta problema. Lumina aproape ca s-a stins in aceasta lume deoarece visul iluziei si al separarii a fost foarte puternic. Lumea Pamanteasca si corpurile fizice au devenit total dense fizic din cauza constiintei omenirii, iar separarea a parut mai reala ca niciodata.

Dumnezeu a creat un nou plan : 26 de valuri si limitari , astfel incat omenirea a fost pusa ca intr-un fel de tarc spiritual. S-a considerat ca Fii si Fiicele lui Dumnezeu nu sunt de incredere pentru a avea puteri si abilitati folosite de mintea Egoului Negativ si s-ar produce distrugeri masive asupra persoanei, Pamantului si  Sistemului Solar.

1.Valul Reincarnarii

Planul stabilit de Dumnezeu pentru a indrepta aceasta cadere in uitare si somn spiritual a fost „reincarnarea”. Astfel au fost create cele cinci rase de pe cele cinci continente ale Pamantului. Planul creat a fost ca toate acele Suflete care adormisera sa se reintrupeze de mai multe ori, pana cand cele sapte niveluri de initiere vor fi finalizate, intr-o maniera echilibrata si integrata, pentru a putea fi atinsa eliberarea din Roata Renasterii si absolvirea! Timpul va oferi sufletelor sansa de a-si aminti cine sunt si posibilitatea de instrospectie  si reflexie inainte de a se reincarna!

2. Valul Duratei de Viata Limitate

Atunci cand a fost instituit acest plan, exista o vreme cand oamenii puteau trai pe Pamant 1000 de ani. Singura problema era ca Fii si Fiicele lui Dunezeu dormeau din punct de vedere spiritual in acei ani. Vazand ce se intampla Dumnezeu si Puterea lui a instituit un nou val. Oamenii puteau trai 125 de ani, timp in care trebuiau sa se deschida spre o mai mare introspectie si auto-reflexiepentru ca perioada traita pe Pamant sa nu fie irosita. Acest lucru poate fi schimbat doar prin procesul ascensiunii fizice, insa aceasta necesita mai intai atingerea Realizarii Spirituale.

3.Valul dintre Specii

In timp a trebui sa fie intituit un alt val. Intr-o anumita perioada a Atlantidei, oamenii au inceput sa se imperecheze cu animalele, lucru care a creat specii care erau o parte animal, o parte om. Acastea sunt creaturile din mitologia veche. Dumnezeu si Puterea lui instituie un alt val prin care a impiedicat reproducerea dintre specii.

4. Valul Luminii, Gandirii Sentimentului, Energiei si Puterii Limitate

Unul dintre principalele valuri care au fost create de Dumnezeu si Puterea Lui a avut legatura cu descoperirea puterii luminii, gandirii, sentimentului si energiei pe care Fii si Fiicele lui Dumnezeu o aveau. Daca unei Fiinte Cosmice i se permitea sa aiba un milion de wati din punct de vedere al energiei si luminii, omenirii de pe Pamant i se permitea 100 de wati si nimic mai mult. Prin procesul de evolutie spirituala la toate nivelurile, omul poate schimba asta.

Cu toate acestea, energia in wati a omenirii, exprimata in putere luminoasa, putere a mintii, putere emotionala si putere energetica a scazut foarte mult pana cand aceasta va dovedi ca va fi vrednica in a-si folosi energiile intr-o maniera corecta. Prin procesul de Realizare a lui Dumnezeu, acest lucru poate fi schimbat, dar aceasta nu se va intampla pana cand sufletele nu vor fi socotite responsabile pentru a folosi aceasta crestere de lumina, iubire si putere cum se cuvine. [Read more…]

Cele sapte niveluri ale casatoriei unei fiinte iluminate

e02af3af0af546264034bc3f69b4c6d0Pentru a avea o casatorie iluminata, trebuie sa fii corect cu tine si cu Dumnezeu. Dupa ce realizezi acest lucru, te poti lega de alta persoana printr-o casatorie iluminata. Pentru a face asta, cuplul trebuie sa realizeze uniunea si legatura la toate cele sapte niveluri ale celor sapte chakre.

Legatura la nivelul primei chakre : poate fi realizata de doua fiinte care isi stapanesc nevoile lumesti de supravietuire in unitate totala.

Legatura la nivelul celei de-a doua chakra: poate fi realizata de doua fiinte, care se afla intr-o relatie dedicata, sau sunt casatoriti si formeaza o uniune sexuala completa si tantrica, in unitate completa si iubire neconditionata. Poate fi si o casatorie spirituala acolo unde nu este implicata activitatea sexuala, pentru a crea lucruri importante pe Pamant, cum ar fi scrierea unor carti, muzica, arta, lucrarile de slujire sau evenimente spirituale.

Legatura la nivelul celei de-a treia chakra: poate fi realizata de doua fiinte care sunt unite complet in plan mental si emotional si au depasit bataliile puterii si ale Egoului.

Legatura la nivelul celei de-a patra chakra: poate fi realizata de doua fiinte care sunt unite complet si au iubire neconditionata.

Legatura la nivelul celei de-a cincea chakra: poate fi realizata de doua fiinte care au dezvoltat capacitatea de a comunica integral si de a se lasa in Voia lui Dumnezeu si a celuilalt, pentru slujirea lui Dumnezeu.

Legatura la nivelul celei de-a sasea chakra: poate fi realizata de doua fiinte care au manifestat o intelegere corecta a sinelui, a lui Dumnezeu, a tuturor relatiilor, a misiunii lor spirituale si au invatat cum sa isi integreze si sa isi uneasca constiinta in slujirea lui Dumnezeu.

Legatura la nivelul celei de-a saptea chakra: poate fi realizata de doua fiinte care au devenit o singura constiinta cu Dumnezeu si cu ei insisi la al saptelea nivel si la toate cele sapte niveluri.

Pentru a avea o casatorie iluminata, trebuie sa fii si tu iluminat, sa inveti sa fii corect cu tine, cu Dumnezeu, cu parintii tai si sa proiectezi aceasta situtie asupra partenerului. Inseamna de asemenea sa inveti sa iti echilibrezi si sa iti stapanesti cele sapte chakre si sapte raze in viata cotidiana. Inseamna sa devii Maestru al nivelului spiritual, psihologic si fizic, sa iti controlezi gandurile, emotiile, energia, actiunile, cuvintele, corpul fizic. Egoul negativ, copilul interior, parintele interior, dorintele Sinelui inferior  si cele cinci simturi. De asemenea, sa integrezi cele trei minti si sa echilibrezi cele patru corpuri. Toate aceste lucrari se vor manifesta in chakrele tale si asta le va pastra in echilibru si sub control. Facand acest lucru, vei deveni cauza realitatii tale si chiar daca partenerul poate sa intre in dezechilibru, tu vei fi invulnerabil si neafectat dand un exemplu bun de compasiune si iubire neconditionata.

sursa : Joshua David Stone

 

Sfidatorul

„Ce reprezintă SFIDĂTORUL în existenţa noastră, în viaţa noastră de zi cu zi? Cuvântul SFIDĂTOR indică un complex de forţe care acţionează în câmpul conştiinţei umane cu scopul de a o slăbi şi de a o menţine într-o stare inconştientă şi identificată cu construcţii mentale ireale.Acest complex de forţe acţionează în noi ca un  element conservator, ca o forţă opusă şi contrară impulsului nostru către evoluţia şi expansiunea Conştiinţei. Acţiunea contrară a SFIDĂTORULUI este direcţionată să ne împiedice să-i conştientizăm existenţa şi, astfel, să o transcendem şi să o transformăm într-o forţă aliată nouă.

Recunoaşterea în profunzime a acţiunii SFIDĂTORULUI în viaţa noastră, demascarea acţiunii sale şi transcenderea sa este o sarcină care poate părea dificilă, dură, generatoare de îndoieli şi suferinţe şi care, în ultimă instanţă, este încercarea sa de a rămâne în viaţă. Este o sarcină care poate părea dureroasă pentru că noi toţi pornim din acelaşi punct: noi credem că suntem el. Totuşi, recunoaşterea şi scoaterea la lumină a propriului SFIDĂTOR este una dintre sarcinile cele mai importante pe care este chemată să o îndeplinească o fiinţă umană, deoarece SFIDĂTORUL este Păzitorul Pragului, ceaţa de străbătut pentru a intra pe pământurile nesfârşite care ne aparţin de drept ca fiinţe umane magice într-un univers minunat. Unul din principalele scopuri ale SFIDĂTORULUI, aşa cum ne indică şi numele său, este acela de a ne sfida: a ne pune la încercare capacităţile, voinţa de a urma calea către expansiunea Conştiinţei, în mod neabătut.

Ne sfidează, cu scopul de a pune la încercare şi, apoi, de a face liberă intenţia noastră de a păşi către acele realizări maiestuoase care stau în puterea noastră şi care sunt specifice nouă, ca fiinţe umane magice şi minunate. Atunci când vocile din tine îţi vorbesc despre sfârşit, atunci când mintea îţi spune că ai pierdut, atunci când crezi că este imposibil, şi totuşi continui, Te ridici în propria spadă şi mai faci un pas, Acolo unde se termină Omul, acolo începe Dumnezeu.”Giulio Achilli

Va invit sa consacrati trei ore si jumatate din timpul vostru pentru a vedea acest documentar, realizat in 2009, iar daca l-ati vazut in urma cu cativa ani, mai aruncati o privire. Chiar daca il impartiti si vedeti cate putin in fiecare zi, vedeti-l pana la capat. Iar apoi urmati disciplina!….

Despre Visarea Activa

14232396_10154474715623185_6864746850014028476_n

Experientele mele de visare activa au inceput din copilarie. Senzatia este stranie. Sunt secvente de timp in care timpul dispare si secvente de spatiu in care nu intelegi unde te afli de fapt. In urma cu 3 ani am participat pentru prima oara la o Seara de Visare Activa si am fost impresionata de efectul produs de simboluri si de trairi, in constiinta mea. Dincolo de aceasta experienta, atunci cand vreau „sa visez” ma trezesc cum spune Robert Moss in vis si atunci apar comunicari si intelegeri pe care cu greu le poti descrie in cuvinte.

Dincolo de aceasta lume pe care o percepem, dincolo de tot ceea ce credem ca ne-am putut inchipui vreodata exista lumea sufletului, unica si de necuprins.  Foarte multi oameni uita sa mai viseze si uita ca au venit sa se „trezeasca”. Ce-ar fi daca ti-ai imagina visul tau si l-ai creea ? Ce-ar fi sa crezi ca esti mai mult decat iti poti imagina?

„Iată un secret știut de toată lumea: procesul de visare nu se referă în mod fundamental la ce se întâmplă în timpul nopţii. El se referă la faptul de a ne trezi. În viaţa obișnuită ne aflăm adesea în condiţia de somnambuli, mișcându-ne și încercând să ţinem pasul cu un program prestabilit și împlinind așteptările și cerinţele altora. Îi lăsăm pe alţii să hotărască ce e important. Îi lăsăm să ne definească pe noi și de ce suntem noi capabili sau nu să facem ori să devenim. Conduși de obișnuinţă și obligați fiind să facem faţă corvoadei cotidiene, uităm că vieţile noastre pot avea un scop mai vast.

În vis ne trezim la realitatea unei povești esenţiale de viaţă. Momentul de trezire poate surveni în timpul nopţii, când visăm, ieșind din felul nostru obișnuit de a fi și fiindu-ne mai ușor să ne întâlnim cu ceva de dincolo de proiecţiile minţii banale de zi cu zi și de halucinaţiile consensuale care ţes mare parte din realitatea noastră prestabilită. Trezirea poate apărea în zona liminală dintre starea de somn și cea de veghe, pe care francezii obișnuiau
să o numească doreveille și care înseamnă, literal, „trezire în somn”. Trezirea poate apărea ca o străfulgerare a unei iluminări petrecute în timpul unei plimbări în natură, poate chiar în clipa în care soarele se ridică deasupra munţilor și parcă deschide o cărare peste lac. La trezire se ajunge cu mare greutate. Ea poate veni cu preţul unei boli, al unei înfrângeri sau al disperării, al unor întâmplări sau dezamăgiri repetate, care ne descurajează teribil, după care ne motivează, astfel încât trebuie să revedem și să reevaluăm tot ce odată am luat ca fiind dat de la sine. S-ar putea să trecem printr-o noapte întunecată a sufletului înainte ca soarele să strălucească la miezul nopții, după cum descriau străvechii iniţiaţi momentul intrării în trăirea deplină a Marilor Misterii.

Iniţierea poate veni în maniera familiară adevăraţilor șamani, atunci când o putere din străfundurile vieţii pune stăpânire pe noi, ne rupe în bucăţi și consimte, odată reîntregiţi, să devină aliatul nostru în viaţă. Îngerii pot părea la fel de fioroși ca tigrii sau pot apărea sub formă de tigri. Nu trebuie să ne vânăm puterea, puterea noastră ne vânează tot timpul pe noi. Pentru a deveni conștienţi de călăuza din propria viaţă, care nu ne judecă și ne e mereu alături, nu trebuie să străbatem deșertul sau să ţinem post pe vârf de munte, în afară de cazul în care uităm că sufletul sufletului este întotdeauna aproape de noi și că el se rătăcește de noi doar atunci când noi ne rătăcim de el. [Read more…]

Abandoneaza lupta

12115895_943785869028195_5742503831138952083_n

Ori de cate ori suntem incordati si in lupta cu lumea avem toate sansele sa ne iasa lucrurile exact pe dos. Incercati sa va relaxati si sa abandonati lupta. Chiar daca uneori nu este deloc usor. Viata nu este despre cine castiga ci despre cine si-a invatat lectia pentru care s-a nascut, aminteste-ti mereu de asta. Priveste experienta detasat si iesi din acea confruntare, observa-te, vezi care parte din tine reactioneaza sau cine si continua-ti drumul in pace si blandete, construind inauntru realul tau ideal.

Imaginatia este una din cele mai puternice forte si virtuti divine care se afla in noi. Intotdeuna ne-am imaginat cum ar fi daca….? Obisnuiam sa facem acest lucru mai ales cand eram copii. Asa ne inaltam visele. Daca te gandesti, unele dintre ele chiar s-au realizat. Imaginile pot devenii vii, reale, daca sunt crescute in interior cu alte virtuti : incredere,  iubire, blandete, bucurie, liniste, frumusete, s.a.

Iata un extras din cartea „Secretele prosperitatii” scrisa de Joseph Murphy aparuta Editura Deceneu, care descrie un astfel de  exemplu al unei persoane, care alaturi de lupta continua in care se afla cu viata, isi dorea sa se lase si de fumat. „Acea persoana era intr-un razboi continuu cu lumea si conditiile ei. Vedea in fiecare asociat un posibil rival si considera ca orice cuvant care vine din partea acestora este ostil si necinstit si ca se poate astepta la orice din partea lor. Cand citea pagina de afaceri din ziar in fiecare dimineata, mormaia injuraturi. Fiecare intreprindere noua a cuiva o considera ca pe un atac direct indreptat asupra lui. Nu e de mirare ca era un fumator inveterat. In cele din urma, doctorul i-a spus ca va trebui sa se lase de fumat. Nu prea i-a placut ideea. Apoi, intr-o zi, respiratia greoaie l-a impiedicat sa participe la jocul saptamanal de tenis. Acest lucru a fost suficient ca sa-l faca sa renunte la tigari.

Desigur ca el a abordat sarcina renuntarii la fumat in acelasi mod in care facea totul – ca pe o lupta. Nu a functionat. Cu cat se straduia mai tare sa renunte, cu atat devenea mai irascibil si mai nelinistit si cu atat simtea mai tare nevoia de a fuma. Nervii sai erau intinsi la maxim. A inceput sa se aventureze in afaceri riscante si sa se poarte foarte urat, atat cu superiorii, cat si cu subalternii sai. Curand, toata cariera lui era in pericol. In acel moment era pe punctul de a renunta la toate.

Situatia lui era precum a unui om care a fost prins in nisipuri miscatoare si care cu cat se va lupta mai tare, cu atat mai mult se va scufunda. Razboiul pe care il purta cu lumea intreaga il ducea de fapt cu propria minte subconstienta.

In fiecare zi ii spunea ca viata este plina de conflicte si ostilitate, iar ea prelua fiecare cuvant si cauta sa-l manifeste exact asa cum aceasta persoana se astepta.

Legea de baza a mentalului este ca atunci cand dorinta si imaginatia sunt in conflict, imaginatia castiga intotdeauna. Atunci cand ne imaginam luptandu-ne cu o problema, declansam o adevarata batalie. Desi nu este usor, solutia este sa abandonam lupta. Sa renuntam. Ceea ce trebuie sa facem nu este sa devenim pasivi, ci sa invocam o putere si mai mare. Intrarea pe aceasta cale consta tocmai in opusul luptei.

In cazul unei probleme este bine sa incepem un program cu noi insine. Dimineata, la trezire, si seara, inainte de a adormi ne vom aseza intr-un loc linistit, vom respira calm, pana cand devenim relaxati si receptivi. Apoi vom afirma si vizualiza cum un prieten vine si ne felicita pentru ca problema care ne preocupa s-a rezolvat cu bine. Vom urmari sa ii auzim vocea si sa simtim bucuria interioara de a-i confirma aceasta. Procedand astfel zilnic subconstientul nostru ne va raspunde si acea problema se va rezolva. Acest mod de a interactiona cu subconstientul nostru va da roade mult mai mari decat chiar rezolvarea acelei probleme. Vom deveni mai calmi si mai relaxati. Caci doar cu o minte linistita se pot infaptui toate lucrurile. Putem continua acest procedeu chiar si dupa ce problema noastra s-a rezolvat. Ii vom spune corpului sa fie linistit si relaxat. Il vom determina sa se supuna, sa abandoneze lupta.

Cand mintea constienta este linistita, calma si receptiva, intelepciunea subconstientului apare la suprafata si aduce cu sine raspunsuri si solutii minunate.”

O saptamana minunata si inspirata!

Impresii, pe urmele Mariei Magdalena

800px-Rennes-le-Château

Putine locuri mai sunt pure si autentice pe Pamant in afara propriului suflet. Deseori omul uita de ce a venit pe Pamant si de natura sa divina.

In urma cu 3 ani la Bellaria, la congresul anual de Parapsihologie, Gian Marco Bragadin isi prezenta opera „Profetii si revelatii: intalniri cu fiinte de lumina” intr-un minunat discurs despre Iisus si Maria Magdalena. Nu a fost acela inceputul, insa m-am bucurat mult de aceasta puternica regasire. Erau lacrimi mari, foarte mari, pfff niciodata nu am simtit lacrimi atat de mari. Am depanat impreuna istorii, despre Melchisedec, despre ingeri, …arhanghelul Uriel, inspiratie si fiinte de lumina. In 2013 nici o editura careia i-am scris nu a fost interesata de subiecte precum Maria Magdalena, ereditatea lui Iisus sau Melchisedec… poate ca nu a fost inca timpul.

Am purtat cumva dintotdeuna cu mine imaginea Mariei Magdalena, nu stiu exact de cand dar parca a fost acolo tot timpul. De la Gian Marco Bragadin am aflat despre Rennes-le-Chateau si nu am mai avut pace pana cand nu am ajuns acolo. Desigur, ca aceasta chemare a influentat mai multe suflete, insa eu trebuia sa fac un anume traseu, deloc intamplator: Domeniul Bonfin (locul in care a trait si a transmis invataturi maestrul Omraam Mikhael Aivanhov), Saint-Maximin-la-Sainte-Baume (locul in care Maria Magdalena s-a retras in ultimii 30 de ani din viata pana in 22 iulie 72 D. Cr), SaintesMariesde-la-Mer (locul in care Maria Magdalena ar fi ajuns cand a fugit din Egipt), Rennes le-Chateau (unul din cele mai importante centre energetice puternic incarcat de energia Magdalei) si ultima oprire Aix-en-Provence (care pastreaza inca vie energia pasilor cautatorilor Graalului).

In mai putin de 2 ore de la postarea anuntului pe FB partenerele mele de drum si-au facut prezenta ca si cum era deja stabilit.

Am ajuns la Nisa, la cateva zile dupa atentat. Insa de cand am plecat si pana la intoarcere am simtit protectia divina. Am ajuns destul de tarziu la Frejus mai ales ca masina pe care o inchiriasem arata ca o nava spatiala pe care nu stiam sa o folosim. In cele din urma „Alice” cum am botezat computerul de bord ne-a purtat prin Tara Minunilor.

Mi-am pregatit hainele albe cu grija si emotie pentru intalnirea de la domeniul Bonfin, locul in care mestrul Omraam a transmis intreaga sa lumina lumii.

Pe 20 iulie dimineata, chiar de Sfantul Ilie am ajuns la domeniu. Ghidul nostru, Monique ne-a facut sa ne simtim pentru cateva ore cu adevarat Acasa. Ne-a condus in locul de unde se fac meditatiile la rasaritul soarelui, la casa si gradina maestrului Omraam si apoi la mormantul acestuia. Intreaga energie a locului m-a purtat cu gandul la un loc din cer descris de Chico Xavier atat de bine in filmul Nosso Lar. Toti fratii si surorile erau imbracati in alb. Iar pe maestru il simteam pretutindeni. [Read more…]

Cum stim daca suntem pe drumul bun?

13043411_500429620157690_7933628774439472936_n

O conferinta a maestrului Aivanhov din 1973: „Dacă luaţi doar acest argument, de a răsturna: de a vă observa, de a vă analiza şi de a descoperi că alergaţi pe acelaşi drum cu întreaga lume, acela de a căuta binele vostru personal, propriul interes limitat şi de a nu vedea nimic, de a nu lua în nimic considerare, ci de a călca în picioare, de a transgresa tot restul, de a nu vă analiza pentru a vedea că aţi pus tot ce este inferior drept scop: să satisfaceţi, să mulţumiţi natura inferioară – şi niciodată natura superioară, sufletul, spiritul vostru. Acum trebuie să răsturnaţi şi să înţelegeţi, să vedeţi că în felul acesta nu sunteţi pe drumul cel bun, pe care îl recomandă Iniţiaţii; să vă spuneţi: «A, şi eu fac ca toată lumea !  Deci nu este asta, nu este ideal, nu este perfect, nu este divin. Mă voi schimba !» Atunci luăm aspectul material ca mijloc – munca, activitatea, hrana, hainele, locuinţa, totul drept mijloc – care să ne ajute să obţinem scopul: scopul este perfecţiunea, a deveni ca Dumnezeu însuşi. Atunci totul se schimbă, tot, tot, tot. Chiar dacă încerc să vă schiţez, să vă explic transformările, multiplele schimbări care se produc în toate domeniile, de la sistemul osos, până la sistemul nervos, ne-ar trebui luni şi ani, atât de numeroase sunt schimbările – de care ştiinţa oficială nu are idee şi nu le poate enumera. Este incalculabil. Doar într-un atom, transformările care se produc într-un atom, doar transformările care se produc în mişcările electronilor, este incalculabil, inimaginabil, aşa că nu are rost… Pentru că nici eu nu pot vedea această imensitate. Eu doar ştiu, prin sentimentul meu, prin intuiţie, prin viziunea mea interioară şi prin Ştiinţa iniţiatică, că este aşa. Dar ca să cunoşti toate transformările care se produc în întreaga fiinţă, asta nici eu nu ştiu, nu sunt la curent. Ştiu doar, în general, intuitiv, că este aşa. Este purul adevăr. Dar este atât de imens, atât de vast, încât într-o întreagă existenţă n-aş putea să enumăr toate aceste transformări. Şi este vorba, în plus, despre bine şi rău. Când deviaţi de la acest drum, când alegeţi o altă direcţie – acea direcţie deplorabilă, întunecată – se produce acelaşi lucru: schimbări şi transformări de neînchipuit, incalculabile, dar într-un sens rău. Totul, totul merge spre ruină; şi nu vedem asta, pentru că este atât de subtil, atât de invizibil, atât de imponderabil, încât nu iese încă la suprafaţă şi nimeni nu constată acest lucru, în afară de clarvăzători, de Iniţiaţi, de marii Maeştri: ei văd imediat această întunecare a fiinţei umane care a ales latura stângă. El va decădea. Şi apoi, cu cât trece timpul, cu atât lucrurile se înrăutăţesc.    Da. În timp ce, dacă datorită unei singure conferinţe sau datorită unei singure cărţi, lecturii unei cărţi sau pentru că am întâlnit o singură fiinţă pe pământ sau contemplând o statuie sau ascultând un concert sau o simfonie, regăsim drumul, atunci încep toate transformările. Şi dacă continuăm, continuăm, continuăm, ele se amplifică, până când totul devine luminos, totul devine pur, totul devine transparent, totul devine minunat şi acesta este, de asemenea, adevărul absolut. Nu vă pot spune mai mult.

Acum, oare oricine poate şti, poate descoperi dacă se află pe drumul bun sau pe cel rău ? Da. Eu cred că oricine poate descoperi, el însuşi, poate constata el însuşi, dacă este pe drumul bun sau pe cel rău. Deşi, spunând «dumul bun», «drumul rău» acestea sunt expresii atât de vechi, încât toată lumea le respinge, deocamdată; ei vor să filozofeze, ei vor să analizeze, să lucreze, să arate filozofic, ştiinţific, că nu mai există nimic nici bun, nici rău şi că toate aceste lucruri care ţin de moralitate sunt atât de false, atât de nedefinite, încât ele trebuie acum demolate, că nu mai există limite, nu mai există graniţe, totul este un amestec… Oamenii sunt acum pe cale de a scrie, de a dovedi că toate acestea erau false: drumul bun, drumul rău, latura stângă, latura dreaptă, latura demonică, latura angelică, toate acestea sunt baliverne, sunt cuvinte (goale), născociri ale oamenilor bisericii, pentru a momi, pentru a hipnotiza, pentru a domina mulţimea şi aşa mai departe. Sunt explicaţii de neînchipuit. Dar, cu toate acestea, sunt obligat să simplific lucrurile şi să lucrez cu cuvinte cunoscute, preistorice, folosite, uzate, chiar învechite, dacă vreţi, să spun «drumul bun», «drumul rău»; dar nu-i nimic, nu se poate altfel. Dar când spunem «drumul bun», oho, în spatele acestui cuvânt există o întreagă lume bine definită, cu vibraţiile ei, cu undele ei, cu schimbările ei, cu culorile ei, cu parfumurile ei, cu splendorile ei, cu activitatea ei, ooo, lucruri de nedescris. Iar sub cuvântul «drumul rău», de asemenea: în spatele acestui cuvânt se află o întreagă lume cu emanaţiile ei, cu manifestările ei, cu culorile ei, cu undele ei, cu dezordinea şi cu haosul ei, cu nenorocirile ei, cu tragediile ei, de asemenea de nedescris. Aşa că depinde pe care din ele ne-am angajat, de tărtăcuţa fiecăruia, de gradul lui de inteligenţă, de gusturile şi preferinţele lui. [Read more…]

Infolight SRL, CUI 28540361, J40/6397/2011, RO16RNCB0285122216070001 RON si RO86RNCB0285122216070002 EUR, BCR Unic Bucuresti.

Acest site functioneaza sub incidenta Drepturilor de Autor.
Toate drepturile rezervate Karyn Maria Taulescu.

%d blogeri au apreciat asta: