Calea Iubirii sau Calea Fricii?

a65c3dd22dff5b46dcde8f56b3f594ce

„Cele doua căi sunt puncte de referinţă pentru a înțelege mai bine felul în care trăim. Ele reprezintă delimitări făcute pentru ca mintea logică să înţeleagă şi să poată controla deciziile pe care le luăm. Să vedem aşadar care sunt caracteristicile fricii şi ale iubirii.

Iubirea nu presupune nici un fel de obligaţii. Teama este caracterizată în primul rând de obligaţii.

Atunci când mergem pe calea fricii, facem tot ceea ce facem pentru că trebuie să facem acest lucru, şi ne așteptăm ca şi ceilalţi oameni să facă anumite lucruri pentru că trebuie să le facă. Noi avem obligaţii, iar atunci când avem posibilitatea, ne opunem lor. Cu cât le opunem mai multa rezistenţă, cu atât mai mult suferim. Mai devreme sau mai târziu, noi încercăm să scăpăm de aceste obligaţii. Pe de altă parte, iubirea nu opune nici un fel de rezistenţă. Atunci când iubim, noi facem tot ceea ce facem pentru că dorim să facem acest lucru. Orice acţiune a noastră devine o plăcere; este ca un joc care ne amuză.

Iubirea nu are așteptări. Teama este plină de așteptări. Atunci când te temi, faci tot ceea ce faci pentru că te aștepți să fii nevoit, dar te aștepți ca şi ceilalţi să facă acelaşi lucru. Aşa se explică de ce teama rănește atât de uşor, în timp ce iubirea nu rănește pe nimeni. Noi avem așteptări, iar dacă acestea nu se împlinesc, ne simțim răniţi – nu ni se pare drept. Îi condamnăm pe cei din jur pentru că nu ne-au împlinit aşteptările. Cine iubeşte nu are așteptări. El face ceea ce face pentru că doreşte şi nu este deranjat dacă alți oameni nu doresc să facă la fel, căci el nu interpretează faptele altora la modul personal. Întrucât nu se așteaptă să se întâmple ceva anume, dacă lucrul respectiv nu se întâmplă, nu se simte deranjat. Orice s-ar întâmpla, el nu suferă, căci tot ceea ce se întâmplă este în regulă pentru el. Aşa se explică de ce îndrăgostiților viaţa li se pare „în roz”; ei nu se așteaptă ca partenerii lor să facă ceva anume şi nu simt obligaţii faţă de aceştia.

Iubirea este bazată pe respectul reciproc. Teama nu respectă pe nimeni, nici măcar pe sine. Dacă îmi pare rău pentru tine înseamnă că nu te respect, că nu te las să iei propriile tale decizii. Când eu iau deciziile în locul tău, înseamnă în mod evident că nu am încredere în tine. Lipsa respectului conduce automat la tentativa de a controla viaţa celuilalt. În marea majoritate a cazurilor, atunci când le spunem copiilor noştri cum să-şi ducă viaţa, noi facem acest lucru pentru că nu îi respectăm. Ne pare rău pentru ei şi încercăm să facem în locul lor ceea ce ar trebui să facă ei înșiși. Dacă nu ne respectăm pe noi înşine, ne va părea rău pentru noi, ni se va părea că nu suntem destul de buni ca să reuşim în această lume. Cum ne-ar putea respecta alţii în aceste condiţii? Atunci când spunem: „Bietul de mine, nu sunt suficient de puternic, nu sunt suficient de frumos, nu sunt suficient de inteligent, nu am cum să reușesc”, înseamnă că nu avem nici un pic de respect pentru propria noastră fiinţă. Auto-compătimirea se naște din lipsa respectului de sine.

Iubirea este nemiloasă, ei nu-i pare rău pentru nimeni; în schimb, este plină de compasiune. Teama este foarte miloasă; celui care se teme îi pare rău pentru toţi cei din jur. Lui îi pare rău de alţii pentru că nu îi respectă, pentru că nu îi crede suficient de puternici pentru a reuşi. Pe de altă parte, iubirea respectă pe toată lumea. Cine iubeşte pe altcineva crede că acesta poate reuşi prin propriile sale forţe. El crede că acesta este suficient de puternic, de inteligent, de bun pentru a-şi stabili propriile sale decizii. Nu se grăbeşte în nici un caz să ia decizii în locul celuilalt. Evident, dacă acesta din urmă dă greş, el îi întinde mâna, îl ajută să se ridice şi îi spune: „Continuă. Mai devreme sau mai târziu vei reuşi, sunt convins de acest lucru”. Aceasta înseamnă compasiune, care nu are nimic de-a face cu mila. Compasiunea se naşte din respectul reciproc şi din iubire; mila se naşte din teamă şi din lipsă de respect. [Read more…]

Meditatia Bunatatii Iubitoare

10378935_492503640950288_2902711985126981404_n

Scopul acestei meditaţii este cel de a dezvolta o experienţă mai profundă de dragoste necondiţionată şi bunătate. Începe prin a-ţi găsi o poziţie confortabilă şi închide ochii. Petrece câteva momente în care să dezvolţi apreciere şi mulţumire faţă de tine şi faţă de mediul tău înconjurător. Îndreaptă-ţi atenţia înspre zona inimii tale şi trage aer în zona inimii, în centrul pieptului tău. Concentrează-te asupra respiraţiei pentru câteva minute privind cu blândeţe inspiratul şi expiratul, devenind una cu această curgere. Apoi vizualizează în inima ta o imagine a ta aşa cum eşti tu sau repetă-ţi numele sau pur şi simplu simte-ţi prezenţa ta acolo. Ai grijă de tine în inima ta aşa cum o mamă are grijă de copilul ei încet şi cu blândeţe. Apoi repetă-ţi în gând: “Să fiu bine, să fiu fericit, să fiu plin de bunătate iubitoare”. Repetă aceste cuvinte în inima ta. În timp ce faci acest lucru, rămâi conştient de gândurile opuse care ar putea apărea – motive pentru care nu ar trebui să fii fericit, sau bine, să simţi vina sau ruşine sau să nu fii demn de atâta iubire sau incapacitatea ta de a primi. Fii conştient de acestea şi apoi lasă-le deoparte. Continuă să repeţi: ”Să fiu bine, să fiu fericit, să fiu plin de bunătate iubitoare”.

Inspiră iubire şi bunătate în inima ta şi expiră orice tensiune. Acceptă-te, doreşte-ţi numai bine, fericire şi pace. Acceptă-te în totalitate aşa cum eşti, iubeşte-te în totalitate aşa cum eşti. Adânceşte-ţi aprecierea şi dragostea pentru tine. Inspiră în inima ta deschizând-o mai mult cu fiecare respiraţie. Fă acest lucru timp de câteva minute… Acum începi să-ţi extinzi dragostea mai mult aducând în inima ta acele rude sau prieteni pe care-i iubeşti. Adu-i în inima ta unul câte unul, vizualizează-i pe rând sau repetă-le numele. Spune-le ce simţi, împărtăşeşte dragostea ta cu aceste fiinţe preţioase. Repetă în gând: “Să fii tu bine, să fii tu fericit, să fii tu plin de bunătate iubitoare”. Respirând în inima ta doreşte-le fericire, deschide-ţi sufletul spre bunătate iubitoare şi iertare dând la o parte orice diferenţe şi acceptând legătura voastră. Vezi cum fiecare dintre voi este legat de celălalt reflectând frumuseţea pe care fiecare o are de oferit. Eliberează-te de orice diferenţe care au fost între voi, orice diferenţe de opinie, orice trebuie iertat. Deschide-ţi inima să poţi accepta pe fiecare dintre ei. „Te iubesc şi te iert. Te iubesc şi te iert”. Gândeşte-te la acest lucru câteva minute. Acum simte-ţi inima cum se îndreaptă cu iubire şi acceptare spre cineva cu care ai avut un conflict. Acesta poate fi o rudă, un prieten sau un coleg – oricine cu care nu este totul în regulă. Adu această persoană în inima ta şi începi să-ţi extinzi bunătatea iubitoare şi compasiunea chiar şi asupra ei. Lasă-ţi acceptarea, dragostea şi iertarea să se îndrepte spre această persoană. Repetă încet: “Să fii bine, să fii fericit, să fii plin de bunatate iubitoare”. Expiră orice tensiune şi lasă dragostea din inima ta să ajungă la această persoană.

Adu-ţi aminte că durerea şi amărăciunea sunt rezultatul uitării inter-conexiunii esenţiale. Ne retragem în interior şi ne închidem inimile unii faţă de alţii. Deschide-ţi inima acum, caută în interiorul tău să găseşti iertare pentru această persoană şi pentru tine. Eliberează-te de toate diferenţele şi bucură-te de această legătură. „Să fii tu bine, să fii tu fericit, să fii tu plin de bunătate iubitoare. Rămâi cu acest gând pentru câteva minute.” Acum începi să-ţi extinzi bunătatea iubitoare mai departe înspre alte persoane. Dragostea ta radiază încet precum unduirile unui heleşteu înspre toate fiinţele în toate direcţiile, realizând că nu există nici o diferenta între tine si ceilalţi. Inima ta se deschide pentru toate fiinţele, oriunde, oricine ar fi acestea “Tuturor să le fie bine , toate fiinţele să fie fericite, toate fiinţele să fie pline de bunătate iubitoare”. Caută orice prejudecată pe care ai putea-o avea, orice rezistenţă faţă de ceilalţi. Expiră acea rezistenţă. Lasă-ţi dragostea să ajungă atât în închisori cât şi în locuri sfinte. Orice fiinţă de pe această planetă este demnă de dragostea ta, oricine ar fi ea.

Adu lumină celor care se află în întuneric, dragoste celor care au nevoie de ea. Simte legătura ta cu toate fiinţele pentru că în final suntem toţi –unul. Fie ca toate persoanele să fie în relaţii de pace şi fie ca eu să fiu în relaţii de pace cu toate fiinţele. Acum adu conştiinţa ta înapoi la tine în inima ta. Simte iubirea cum radiază prin toată fiinţa ta. Dezintegrează-te în această iubire. Fii conştient de faptul că atâta iubire câtă dai celorlalţi tot atâta îţi va umple toata fiinţa. Aşa cum flacăra unei lumânări, poate aprinde o mie de alte flăcări fără să-şi piardă propria flacără aşa iubirea ta poate ajunge la alte fiinţe iar tu vei fi mereu într-o stare de dragoste. Inspirând-o în suflet, această iubire nu cunoaşte bariere, limite; trece dincolo de toate condiţiile. Ai fost născut să ştii acest lucru. În timp ce ieşi uşor din această meditaţie, simţi cum această dragoste te umple de bucurie şi îţi aduce un zâmbet pe faţă. Aceasta este adevărata fericire, necondiţionată şi liberă. „Fie ca toate fiinţele să trăiască în pace şi bucurie.”

 

Mori mai putin…

10553437_10153025259035830_3709312894201063598_n

„De-a lungul secolelor şi în toate tradiţiile, căutarea autocontrolului a presupus necesitatea disciplinei şi practicarea unor tehnici, menite să elimine ceea ce Lupelius numea „balast emoţional”. Era o operaţiune indispensabilă, care urmărea să deschidă rănile interioare şi să alunge orice umbră din cutele fiinţei.

„Trupul este câmpul de luptă…”, susţine Lupelius. „Fiecare gest de refuz al mâncării, fiecare clipă de nesomn, toate vor fi considerate drept o victorie asupra morţii… moartea fizică este imorală… nefirească… inutilă.”  Lupelius credea că lipsa de cumpătare în hrană, somn şi muncă este cauza principală pentru pierderea energiei şi vitalităţii, cea care a făcut posibilul imposibil, până când a intervenit inevitabilul, moartea fizică. Există foarte puţini oameni în istorie, în toate civilizaţiile şi tradiţiile religioase, care s-au deşteptat din somnul hipnotic descris de Lupelius şi au încercat să urmeze o disciplină, să aşeze ideea de nemurire fizică în centrul sistemului lor de gândire și să o considere izvorul prosperităţii şi longevităţii.

Omul moare lăuntric de mai multe ori pe zi. Gândurile, stările distructive şi emoţiile negative ne învolbură în interior fiinţa şi se perpetuează la nesfârşit, în timp ce distilează otrava grea care ne ucide. Probabil nu ştim de unde să începem să trăim etern, însă, dacă vom urma aforismul milenar al lui Lupelius, cu siguranţă vom putea să „murim mai puţin”. Am fredonat imnul lupelienilor de mai multe ori:

Mănâncă mai puţin şi Visează mai mult.
Dormi mai puţin şi Respiră mai mult.
Mori mai puţin şi Trăieşte pentru totdeauna.

Trecutul, prezentul şi viitorul unui om… evenimentele, circumstanţele şi experienţele pe care le întâlneşte în calea lui sunt umbre proiectate de credinţele lui. Existenţa şi destinul lui sunt materializarea convingerilor şi iluziilor lui…

Invariabil, toată lumea îşi vede visurile devenite realitate… Omul întotdeauna creează. Obstacolele pe care le întâmpină, constituie materializarea propriilor lui limite, a gândirii sale contradictorii şi a neputinţei… Unii cred în paupertate, unii venerează boala…. unii cred cu sfinţenie în limitare şi puţinătate…. unii mizează totul pe infracţiuni… Omul întotdeauna creează, chiar şi în cele mai înnegurate stări ale Fiinţei.

Dacă omul ar avea capacitatea de a schimba sensul credinţei sale măcar cu un milimetru, dacă ar putea schimba tăria convingerilor sale şi le-ar trimite spre viaţă şi nu spre moarte… ar putea strămuta munţii, în lumea evenimentelor. ” fragmente din Scoala Zeilor – Stefano Elio D’Anna

Ceea ce construim in mintea noastra se proiecteaza in intreaga lume.

Sa construim o lume frumoasa …!

Teoria cu Umbra

14390719_559116654288986_2823608449958074329_n

Teoria cu Umbra a lui Jung este o amagire, sustine maestrul Joshua David Stone. „Jung avea o minte sclipitoare si este probabil este cel mai bun psiholog, dar teoria cu umbra este incorecta.

Nu incerca sa iti integrezi Umbra! Este doar un alt mod prin care incerci sa integrezi Egoul Negativ, frica si intunericul. Este uimitor cat de inselator si seducator este Egoul Negativ. Incearca sa-i pacaleasca pe cei care lucreaza cu Lumina in toate modurile posibile pentru a-l imbratisa in locul lui Dumnezeu si al lui Hristos.

Ideea ca trebuie sa integram Umbra sau Intunericul reprezinta o amagire absoluta. Suntem asemeni lui Dumnezeu, care este pe deplin perfect si pozitiv.Nu exista nici un fel de umbra sau intuneric in Dumnezeu si nici in Tine. Egoul Negativ (n.b sau „Sfidatorul” pentru cei ce au vazut documentarul) in realitate nu exista. In religiile estice el este denumit Iluzie.  Aceste teorii au fost create de Egoul Negativ pentru a incerca sa detina puterea si pentru a nu muri. Egoul Negativ poate muri, Dumnezeu exista! Totul depinde de felul in care privesti lucrurile.

Poti privi din perspectiva lui Dumnezeu sau din cea a Egoului Negativ. Unul iti va aduce ganduri pozitive si celalalt frica.  Unul iti va aduce adevar si celalalt iluzii. Unul iti va aduce pace si intelegere si celalalt conflict, lipsa de echilibru, haos.  Unul iti va aduce bucurie si fericire, iar celalalt suferinta, tristete, sentimente si emotii negative. Alegerea iti apartine. Teoriile cu umbra te vor arunca in „zona crepusculara”, servind jumatate pe unul si jumatate pe celalalt. Vrei asta?”

Fata de ceea ce transmite maestrul Joshua David Stone, tin sa va spun ca am trecut prin procesul Umbrei. Iata ce a insemnat pentru mine, in caz ca va intereseaza sa experimentati. Procesul cu Umbra m-a scos din functiune cateva zile bune, timp in care nu am putut lucra. Ma durea fizic integrarea si simteam nevoia chiar sa stau in intuneric cu draperiile trase. Am onorat-o pe „Umbra” ca facand parte din mine spre a o transcede, „a la carte”. Tehnica se preda la nivel international, cum as fi putut sa o pun la indoiala? Dupa ce o viata intreaga mi-am spus ca sunt doar Lumina, indiferent ca am fost la pamant sau cu capul in nori, iata-ma picata in aceasta experienta. Ca efecte adverse, nu mi-am mai gasit focusul timp de cateva luni bune, am functionat cu Lumina de Sus si poate doar Iubirea de Dumnezeu m-a scos din asta si m-a condus la Adevar, poate si pentru ca trebuia sa va povestesc. O numesc „examen de grad”.  Avem alaturi maestrii spirituali si pe cei ascensionati, ingerii de lumina, ghizii care sunt la distanta de un gand sa ne sustina, trebuie doar sa o cerem!

Drum in Lumina tuturor!

Cele 26 de Valuri si Restrictii Pamantesti ale lui Dumnezeu

13087868_500585783475407_7122267815116111456_n

Se spune ca exista 26 de valuri si restrictii pe care Dumnezeu le-a pus Pamantului si oamenilor. Dar de ce sa existe aceste valuri? „Acum 18,5 milioane de ani, in perioada primei ere de Aur, a Lemuriei, Pamantul si oamenii aveau o natura destul de eterica. Lumea nu era atata de densa ca acum. Pamantul era atunci o Gradina a Edenului.

Viata era frumoasa si oamenii traiau in iubire neconditionata, armonie si nu exista separare intre lumile spirituale si lumea de pe Pamant. Nu se intra in lumea dualitatii a Egoului Negativ si se luau decizii din sfera mintii lui Dumnezeu.

Apoi a fost mancat fructul din Copacul Cunoasterii Binelui si Raului si a fost aleasa gandirea Egoului Negativ. Aceasta alegere insemna identificarea excesiva  cu copul fizic si intrarea in iluzie. Oamenii au inceput sa creada ca ei sunt corpuri fizice in loc sa traiasca Dumnezeieste intr-un corp fizic. Prin raspandirea Egoului Negativ lumea a inceput sa fie mai densa si corpurile fizice au inceput si ele sa fie mai dense, aceasta nu a facut parte din planul original. Atunci toti Fii si Fiicele lui Dumnezeu au adormit.  Iar Sanat Kumara si semenii sai au venit de pe Venus sa vindece aceasta problema. Lumina aproape ca s-a stins in aceasta lume deoarece visul iluziei si al separarii a fost foarte puternic. Lumea Pamanteasca si corpurile fizice au devenit total dense fizic din cauza constiintei omenirii, iar separarea a parut mai reala ca niciodata.

Dumnezeu a creat un nou plan : 26 de valuri si limitari , astfel incat omenirea a fost pusa ca intr-un fel de tarc spiritual. S-a considerat ca Fii si Fiicele lui Dumnezeu nu sunt de incredere pentru a avea puteri si abilitati folosite de mintea Egoului Negativ si s-ar produce distrugeri masive asupra persoanei, Pamantului si  Sistemului Solar.

1.Valul Reincarnarii

Planul stabilit de Dumnezeu pentru a indrepta aceasta cadere in uitare si somn spiritual a fost „reincarnarea”. Astfel au fost create cele cinci rase de pe cele cinci continente ale Pamantului. Planul creat a fost ca toate acele Suflete care adormisera sa se reintrupeze de mai multe ori, pana cand cele sapte niveluri de initiere vor fi finalizate, intr-o maniera echilibrata si integrata, pentru a putea fi atinsa eliberarea din Roata Renasterii si absolvirea! Timpul va oferi sufletelor sansa de a-si aminti cine sunt si posibilitatea de instrospectie  si reflexie inainte de a se reincarna!

2. Valul Duratei de Viata Limitate

Atunci cand a fost instituit acest plan, exista o vreme cand oamenii puteau trai pe Pamant 1000 de ani. Singura problema era ca Fii si Fiicele lui Dunezeu dormeau din punct de vedere spiritual in acei ani. Vazand ce se intampla Dumnezeu si Puterea lui a instituit un nou val. Oamenii puteau trai 125 de ani, timp in care trebuiau sa se deschida spre o mai mare introspectie si auto-reflexiepentru ca perioada traita pe Pamant sa nu fie irosita. Acest lucru poate fi schimbat doar prin procesul ascensiunii fizice, insa aceasta necesita mai intai atingerea Realizarii Spirituale.

3.Valul dintre Specii

In timp a trebui sa fie intituit un alt val. Intr-o anumita perioada a Atlantidei, oamenii au inceput sa se imperecheze cu animalele, lucru care a creat specii care erau o parte animal, o parte om. Acastea sunt creaturile din mitologia veche. Dumnezeu si Puterea lui instituie un alt val prin care a impiedicat reproducerea dintre specii.

4. Valul Luminii, Gandirii Sentimentului, Energiei si Puterii Limitate

Unul dintre principalele valuri care au fost create de Dumnezeu si Puterea Lui a avut legatura cu descoperirea puterii luminii, gandirii, sentimentului si energiei pe care Fii si Fiicele lui Dumnezeu o aveau. Daca unei Fiinte Cosmice i se permitea sa aiba un milion de wati din punct de vedere al energiei si luminii, omenirii de pe Pamant i se permitea 100 de wati si nimic mai mult. Prin procesul de evolutie spirituala la toate nivelurile, omul poate schimba asta.

Cu toate acestea, energia in wati a omenirii, exprimata in putere luminoasa, putere a mintii, putere emotionala si putere energetica a scazut foarte mult pana cand aceasta va dovedi ca va fi vrednica in a-si folosi energiile intr-o maniera corecta. Prin procesul de Realizare a lui Dumnezeu, acest lucru poate fi schimbat, dar aceasta nu se va intampla pana cand sufletele nu vor fi socotite responsabile pentru a folosi aceasta crestere de lumina, iubire si putere cum se cuvine. [Read more…]

Cele sapte niveluri ale casatoriei unei fiinte iluminate

e02af3af0af546264034bc3f69b4c6d0Pentru a avea o casatorie iluminata, trebuie sa fii corect cu tine si cu Dumnezeu. Dupa ce realizezi acest lucru, te poti lega de alta persoana printr-o casatorie iluminata. Pentru a face asta, cuplul trebuie sa realizeze uniunea si legatura la toate cele sapte niveluri ale celor sapte chakre.

Legatura la nivelul primei chakre : poate fi realizata de doua fiinte care isi stapanesc nevoile lumesti de supravietuire in unitate totala.

Legatura la nivelul celei de-a doua chakra: poate fi realizata de doua fiinte, care se afla intr-o relatie dedicata, sau sunt casatoriti si formeaza o uniune sexuala completa si tantrica, in unitate completa si iubire neconditionata. Poate fi si o casatorie spirituala acolo unde nu este implicata activitatea sexuala, pentru a crea lucruri importante pe Pamant, cum ar fi scrierea unor carti, muzica, arta, lucrarile de slujire sau evenimente spirituale.

Legatura la nivelul celei de-a treia chakra: poate fi realizata de doua fiinte care sunt unite complet in plan mental si emotional si au depasit bataliile puterii si ale Egoului.

Legatura la nivelul celei de-a patra chakra: poate fi realizata de doua fiinte care sunt unite complet si au iubire neconditionata.

Legatura la nivelul celei de-a cincea chakra: poate fi realizata de doua fiinte care au dezvoltat capacitatea de a comunica integral si de a se lasa in Voia lui Dumnezeu si a celuilalt, pentru slujirea lui Dumnezeu.

Legatura la nivelul celei de-a sasea chakra: poate fi realizata de doua fiinte care au manifestat o intelegere corecta a sinelui, a lui Dumnezeu, a tuturor relatiilor, a misiunii lor spirituale si au invatat cum sa isi integreze si sa isi uneasca constiinta in slujirea lui Dumnezeu.

Legatura la nivelul celei de-a saptea chakra: poate fi realizata de doua fiinte care au devenit o singura constiinta cu Dumnezeu si cu ei insisi la al saptelea nivel si la toate cele sapte niveluri.

Pentru a avea o casatorie iluminata, trebuie sa fii si tu iluminat, sa inveti sa fii corect cu tine, cu Dumnezeu, cu parintii tai si sa proiectezi aceasta situtie asupra partenerului. Inseamna de asemenea sa inveti sa iti echilibrezi si sa iti stapanesti cele sapte chakre si sapte raze in viata cotidiana. Inseamna sa devii Maestru al nivelului spiritual, psihologic si fizic, sa iti controlezi gandurile, emotiile, energia, actiunile, cuvintele, corpul fizic. Egoul negativ, copilul interior, parintele interior, dorintele Sinelui inferior  si cele cinci simturi. De asemenea, sa integrezi cele trei minti si sa echilibrezi cele patru corpuri. Toate aceste lucrari se vor manifesta in chakrele tale si asta le va pastra in echilibru si sub control. Facand acest lucru, vei deveni cauza realitatii tale si chiar daca partenerul poate sa intre in dezechilibru, tu vei fi invulnerabil si neafectat dand un exemplu bun de compasiune si iubire neconditionata.

sursa : Joshua David Stone

 

Ce este Vointa Domnului?

14448791_558867180980600_6737944843731644066_n

„In numeroase pasaje din Vechiul Testament, Dumnezeu se adreseaza patriarhilor si profetilor pentru a le face cunoscute dorintele sale. El ii ordona lui Noe sa construiasca o arca pentru a-si adaposti acolo familia si un cuplu din fiecare specie de animal, fiindca El va ineca pamantul intr-un potop. El ii cere lui Avram sa-si paraseasca patria, lui Moise sa isi scoata poporul din Egipt. Lui Iosua ii da niste instructiuni cum sa cucereasca orasul Ierihon s.a.

Iar profetului Iona, Dumnezeu ii ordona sa mearga la Ninive pentru a predica distrugerea orasului daca locuitorii sai nu se caiesc. Dar in loc sa asculte, Iona s-a imbarcat pe o corabie ce mergea in Tarsis, deci destul de departe de locul unde trebuia sa ajunga.O furtuna violenta s-a pornit in timpul traversarii si Iona, fiind recunoscut ca a provocat mania lui Dumnezeu prin neascultarea sa, a fost aruncat in mare de marinari unde a fost inghitit de un peste imens, o balena. Iar furtuna s-a potolit. Dupa trei zile si trei nopti in care Iona, in burta balenei, a avut tot timpul sa mediteze la neascultarea sa si sa se caiasca „Domnul a dat porunca pestelui si pestele a aruncat pe Iona la tarm”.

Multa vreme, inca si la ora actuala, numerosi credinciosi au concluzionat din aceste povestiri si din multe altele ce se gasesc in Cartile Sfinte ale majoritatii religiilor ca Dumnezeu se adreseaza oamenilor pentru a-si dicta vointa:  mergi acolo, fa asta… iar cei care nu asculta ii provoaca furia si sunt pedepsiti. Ei bine, nu, Dumnezeu nu vorbeste astfel.

Veti spune: „Atunci Dumnezeu nu ne vorbeste niciodata?” Ba da, el vorbeste in fiecare zi, in fiecare clipa. El spune : „Fii ferm in intelepciune, in iubire si in adevar”. Apoi depinde de voi sa gasiti cum si unde sa puteti manifesta mai bine aceste trei virtuti: altminteri, si voi, asemeni lui Iona, veti fi aruncati in mare si inghititi de o „balena”. Da, fiindca aceste balene sunt de mai multe feluri: de exemplu, bolile si toate situatiile care va limiteaza, va intemniteaza, va fac sa suferiti, sunt niste balene. Ele v-au inghitit deoarece nu ati ascultat vocea Domnului, in voi, care va arata calea luminii unde puteti trai sanatosi, liberi si in pace. Iar invidiile si geloziile sunt deopotriva niste balene.

Asadar, nu va inchipuiti ca Iona a fost singurul inghitit de o balena din cauza ca nu a ascultat. Deopotriva si voi. Si asemenea lui, timp de trei zile si trei nopti – evident, acest numar este simbolic – reintorceti-va in voi insiva pentru a va recunoaste greselile. Atunci Dumnezeu, adica Eul vostru Superior, va lua cuvantul si veti regasi libertatea.

Multi credinciosi isi pun niste intrebari cu adevarat naive in privinta vointei Domnului. Ei isi inchipuie ca El are o vointa speciala in ceea ce ii priveste : locul unde ei trebuie sa locuiasca, meseria pe care ei trebuie sa o practice… Oare El vrea ca ei sa se casatoreasca, sa aiba copii sau sa ramana celibatari pentru a-l consacra? El le cere sa sustina sau, dimpotriva sa combata o anumita persoana? … In realitate, vointa Domnului nu se refera, pentru fiecare, la o anumita problema. Dumnezeu vrea numai ca omul sa studieze pentru a intelege legile sale, care sunt legile vietii, si el sa se straduiasca apoi sa le puna in practica.

Desigur, pe fiecare il priveste personal vointa Domnului, dar va cunoaste ceea ce Domnul asteapta de la el numai dupa ce a studiat vointa divina in principiul ei. Numai cel care incepe prin a se pune in acord cu vointa divina ca principiu poate cunoaste cu adevarat ceea ce asteapta Dumnezeu de la el. Daca nu indeplineste aceasta conditie, ceea ce va considera drept vointa divina nu va fi decat produsul imaginatiei sale, al dorintelor sau al capriciilor sale.

A cunoaste vointa Domnului presupune mai intai ca noi sa invatam sa Il cunoastem, pe El, ca intelepciune, iubire si putere. Daca El ne-a creat dupa chipul sau, este ca noi sa ne apropiem de perfectiunea sa. Pastrand mereu in noi acest gand de perfectiune, ne vom simti orientati, ghidati, pentru a infaptui vointa Domnului in viata noastra personala.

Trebuie ca religiile, oricare ar fi ele, sa inceteze sa mai predice ca suferintele oamenilor sunt dorite de Domnul! Nu, vointa Domnului este ca oamenii sa ii depaseasca chiar si pe arhangheli in frumusete si lumina. Daca ei raman niste mizerabili, inseamna ca, dimpotriva au ales sa nu urmeze caile divine, ei au urmat niste cai laturalnice ce le placeau mai mult, si nici ceilalti, anturajul, societatea, nici conditiile exterioare, si cu atat mai putin Domnul sunt responsabili, ci ei insisi. De aceea, atunci cand va gasiti intr-o imprejurare dificila, dureroasa, sa nu acuzati pe nimeni, ci numai pe voi insiva.

Din clipa in care v-ati decis cu sinceritate sa impliniti voia Domnului, va apropiati de El. Ce va mai spune El? „Eu sunt prezent in toate creaturile, si de fiecare data cand le aduceti viata, caldura, lumina, voi ma slujiti. Luati exemplul soarelui.” Trebuie sa te pregatesti mult timp ca sa fii capabil sa slujestii vointa Domnului, fiindca nu este asa usor sa aduci, precum soarele, viata, caldura si lumina. Altfel, cum sa ne inchipuim ca Il slujim? Transformand fortele si masacrandu-i pe toti cei care ii consideram niste necredinciosi, niste eretici?

Impliniti vointa Domnului atunci cand cautati sa Il slujiti in altii. Astfel, voi sunteti indemnati sa largiti cercul preocuparilor si al activitatilor voastre, va instruiti, va imbogatiti.”

Sursa: Maestrul Omraam Mikhael Aivanhov

Impresii, pe urmele Mariei Magdalena

800px-Rennes-le-Château

Putine locuri mai sunt pure si autentice pe Pamant in afara propriului suflet. Deseori omul uita de ce a venit pe Pamant si de natura sa divina.

In urma cu 3 ani la Bellaria, la congresul anual de Parapsihologie, Gian Marco Bragadin isi prezenta opera „Profetii si revelatii: intalniri cu fiinte de lumina” intr-un minunat discurs despre Iisus si Maria Magdalena. Nu a fost acela inceputul, insa m-am bucurat mult de aceasta puternica regasire. Erau lacrimi mari, foarte mari, pfff niciodata nu am simtit lacrimi atat de mari. Am depanat impreuna istorii, despre Melchisedec, despre ingeri, …arhanghelul Uriel, inspiratie si fiinte de lumina. In 2013 nici o editura careia i-am scris nu a fost interesata de subiecte precum Maria Magdalena, ereditatea lui Iisus sau Melchisedec… poate ca nu a fost inca timpul.

Am purtat cumva dintotdeuna cu mine imaginea Mariei Magdalena, nu stiu exact de cand dar parca a fost acolo tot timpul. De la Gian Marco Bragadin am aflat despre Rennes-le-Chateau si nu am mai avut pace pana cand nu am ajuns acolo. Desigur, ca aceasta chemare a influentat mai multe suflete, insa eu trebuia sa fac un anume traseu, deloc intamplator: Domeniul Bonfin (locul in care a trait si a transmis invataturi maestrul Omraam Mikhael Aivanhov), Saint-Maximin-la-Sainte-Baume (locul in care Maria Magdalena s-a retras in ultimii 30 de ani din viata pana in 22 iulie 72 D. Cr), SaintesMariesde-la-Mer (locul in care Maria Magdalena ar fi ajuns cand a fugit din Egipt), Rennes le-Chateau (unul din cele mai importante centre energetice puternic incarcat de energia Magdalei) si ultima oprire Aix-en-Provence (care pastreaza inca vie energia pasilor cautatorilor Graalului).

In mai putin de 2 ore de la postarea anuntului pe FB partenerele mele de drum si-au facut prezenta ca si cum era deja stabilit.

Am ajuns la Nisa, la cateva zile dupa atentat. Insa de cand am plecat si pana la intoarcere am simtit protectia divina. Am ajuns destul de tarziu la Frejus mai ales ca masina pe care o inchiriasem arata ca o nava spatiala pe care nu stiam sa o folosim. In cele din urma „Alice” cum am botezat computerul de bord ne-a purtat prin Tara Minunilor.

Mi-am pregatit hainele albe cu grija si emotie pentru intalnirea de la domeniul Bonfin, locul in care mestrul Omraam a transmis intreaga sa lumina lumii.

Pe 20 iulie dimineata, chiar de Sfantul Ilie am ajuns la domeniu. Ghidul nostru, Monique ne-a facut sa ne simtim pentru cateva ore cu adevarat Acasa. Ne-a condus in locul de unde se fac meditatiile la rasaritul soarelui, la casa si gradina maestrului Omraam si apoi la mormantul acestuia. Intreaga energie a locului m-a purtat cu gandul la un loc din cer descris de Chico Xavier atat de bine in filmul Nosso Lar. Toti fratii si surorile erau imbracati in alb. Iar pe maestru il simteam pretutindeni. [Read more…]

Intrebari pentru intregirea sinelui

harsh-truths

“Primul lucru pe care il experimentam atunci cand descoperim ceva negativ la propria noastra fiinta este o reactie involuntara negativa: aceea de autocondamnare. Lumina nu condamna insa niciodata. Natura ei este de a revela, de a transforma si de a elibera.

Ori de cate ori ne identificam cu o reactie negativa in fata unei slabiciuni interioare, atentia noastra se focalizeaza asupra durerii pe care o simtim in fata imperfectiunii noastre. Ca urmare a acestui lucru, noi nu mai suntem atenti la cauza suferintei noastre, intrucat ne identificam cu suferinta insasi. Din cauza focalizarii noastre asupra acesteia, adevaratul “vinovat” al acestui conflict interior, ne scapa din nou.

Avem tendinta de a tine secrete slabiciunile personale de caracter pe care le condamnam, si astfel acestea nu mai au nici o sansa sa se vindece. Adevarata vindecare interioara nu se poate produce decat atunci cand devenim constienti de necesitatea ei, iar cea care are puterea de a ne transforma este exclusiv Lumina care ne-a revelat acea slabiciune.”

Acceptarea imperfectiunii noastre, compasiunea si iubirea pentru noi insine ne pot ajuta cu adevarat sa ne acceptam si sa ne vindecam partile intunecate.

Ti se intampla sa vrei cu tot dinadinsul sa schimbi ceva la tine si sa nu reusesti, oricat te-ai stradui?

Poate ca deja iti zboara gandul la weekend… ce ar fi daca ai lua cu tine si aceste intrebari care sunt formulate in asa fel incat sa fie auzite de „adancul” tau. Ia o pauza si asculta-te dinauntru!

„De ce mi se intampla mie mereu aceste lucruri?

Ce anume din interiorul eu atrage aceste situatii chinuitoare?

De ce a trebuit sa se intample acest lucru astfel… ori sa fie asa cum este…?
De ce sentimentele mele depind mereu de factori externi?

Cum sa ma apar in situatii dificile…?
Ce anume din interiorul meu are nevoie tot timpul de protectie?

Cum sa risipesc ceata mentala…?
Poate sti confuzia ceva despre limpezime?

Ce este de facut in legatura cu ziua de maine (sau clipa urmatoare…)?
Exista vreo inteligenta in anxietate si grija?

De ce cutare persoana face asa si pe dincolo…
Ce anume din interiorul meu doreste sa sufere din cauza modului in care cineva actioneaza?

De ce eu?…
Cine este acest “eu” care simte mereu in acest fel?

Am facut alegerea corecta…?
Poate teama sa faca vreodata alegerea corecta?

De ce cutare persoana nu vede cat de mult greseste…?
Sentimentele pe care le am chiar acum fata de acea persoana sunt benefice pentru mine? Sau pentru ea ?

Cum sa-i fac pe ceilalti sa fie de acord cu mine?
Ce doresc cu adevarat, aplauzele multimii sau sa duc o viata linistita?”

fragmente din scrierile lui Guy Finley

Cele 12 principii eterne ale Divinitatii

1958406_261809990819398_4648099210848409927_nSpiritul infinit al lui Dumnezeu susţine neîncetat întreaga manifestare integrând permanent totul în suprema ordine şi armonie divină. În întreaga creaţie totul este permanent supus legilor divine. Hazardul nu este decât un nume dat unei legi necunoscute, dar adevăraţii iniţiaţi cunosc pe deplin legile şi principiile divine care guvernează neîncetat întreaga creaţie şi tocmai această cunoaştere este cea care le conferă capacitatea de a opera liberi, în deplină cunoştiinţă de cauză, ca adevăraţi stăpâni ai propriului univers lăuntric, integrându-se permanent în ordinea şi armonia divină, căci de altfel libertatea nu este altceva decât o necesitate divină pe deplin înţeleasă.

Tocmai din această cauză cunoaşterea principiilor fundamentale, eterne ale Divinităţii, ne conferă capacitatea de a ne integra permanent întreaga existenţă în ordinea şi armonia divină, trăind astfel cu adevărat şi pe deplin conştienţi o viaţă divină,  care să ne permită să urmăm în fiecare clipă chemarea supremă a lui Dumnezeu pe drumul reîntoarcerii noastre ACASĂ, în sânul dumnezeirii – de unde am plecat doar spre autocunoaştere, directă şi prin oglindire – spre a împlini în final scopul suprem al devenirii: recunoaşterea de sine, recunoşterea dumnezeirii în tot şi în toate.

Cunoaşterea celor 12 principii eterne ale Divinităţii ne oferă nu doar jaloane clare ale unei integrării armonioase în tot şi în toate, ci chiar mai mult, ele constituie tot atâtea chei ce ne deschid porţile unei existenţe divine. Gurdjieff numea aceasta cea de-a patra cale; o putem numi de asemenea recunoaştere sau reintegrare în Absolut, dar oricum am numi-o sufletul nostru va şti permanent prin starea de armonie şi plenitudine pe care o trăieşte că este pe „drumul cel bun” al reîntoarcerii sale ACASĂ.

Însă atenţie, căci poarta Împărăţiei Divine, tainic ascunse de Dumnezeu în inima noastră, nu poate fi deschisă doar cu ajutorul unei singure chei (căci atunci ne-ar fi lăsat Dumnezeu un singur principiu fundamental şi atotsuficient), ci doar prin cunoaşterea completă a „cifrului” pe care fiecare cheie sau, altfel spus, principiu etern îl aduce cu sine reintregând în simultaneitate întregul!

1. Primul principiu etern – Principiul întregului:

Totul este conectat la Dumnezeu în fiecare clipă!”
Nu există nimic în afara lui Dumnezeu şi niciun fir de iarbă din întregul Macrocosmos nu se mişcă fără ştirea şi voia lui Dumnezeu! Totul există prin voia Sa şi a fost creat ca întreg; unitatea divină se manifestă neîncetat pretutindeni şi ochiul celui iniţiat o recunoaşte, căci lumina sa este cea care îi face să vibreze neîncetat inima umplândui-o de bucuria supremei recunoaşteri a aceleiaşi esenţe divine în tot şi în toate.  De aceea lecţia pe care ne-o aduce cu sine  acest principiu etern este aceea a eliminării separării!  Fiecare dintre noi suntem o parte din Dumnezeu şi nicio parte din Dumnezeu nu este nici superioară, nici inferioară unei alte părţi şi nici separată de întreg. [Read more…]

Osho, despre ziua iluminarii sale

Osho patrunde dincolo de cuvinte. Astazi l-am simtit cum imi vorbeste din mine. Ca si cum toate simturile aveau nevoie sa inteleaga o alta realitate, a iubirii.

„Osho: Îmi amintesc de ziua fatidică de 21 martie, 1953. Timp de multe vieți am muncit – lucrând asupra mea, luptând, făcând tot ce se poate face – și nimic nu se întâmpla.

Acum înțeleg de ce nu se întâmpla nimic. Însăși efortul era bariera, însăși scara era piedica, însăși impulsul de a căuta era obstacolul. Nu înseamnă că poți să ajungi la realizare fără a căuta. Căutarea este necesară, dar apoi vine un moment în care căutarea trebuie lăsată deoparte. Barca este necesară pentru a trece râul,  dar apoi vine un moment în care trebuie să ieși din barcă și să uiți totul de ea și s-o lași în urmă. Efortul este necesar, fără efort nimic nu este posibil. Și de asemenea, doar cu efort, nimic nu este posibil.

Chiar înaintea zilei de 21 martie 1953, cu șapte zile înainte, am încetat să mai lucrez asupra mea. Vine un moment în care vezi toată inutilitatea efortului. Ai făcut tot ce poți și nu se întâmplă nimic. Ai făcut tot ce este omenește posibil. Atunci, ce altceva mai poți să faci? În neputință totală, renunți la orice căutare. Și în ziua în care căutarea a încetat, în ziua în care nu mai căutam ceva, în ziua în care nu așteptam ca ceva să se întâmple, a început să se întâmple. O nouă energie a apărut – de nicăieri.

Nu venea dintr-o sursă anume. Venea de nicăieri și de peste tot. Era în copaci și în pietre și în cer și în soare și în aer – era peste tot. O căutasem atât de intens, și credeam că este foarte departe. Și ea era lângă mine, atât de aproape. Doar pentru că o căutam, devenisem incapabil de a vedea apropiatul. Căutarea este întotdeauna după ceea ce este îndepărtat, căutarea e întotdeauna după ceea ce este la distanță – și nu era la distanță. Dobândisem capacitatea de privi în depărtări și pierdusem capacitatea de a privi în apropiere. Ochii deveniseră concentrați pe depărtări, pe orizont, și pierduseră capacitatea de a vedea ceea ce este la doar  un pas, la ceea ce te înconjoară.

În ziua în care efortul a încetat, am încetat și eu. Pentru că tu nu poți exista fără efort, și nu poți exista fără dorință, și nu poți exista fără a te strădui. Fenomenul egoului, al sinelui, nu este un lucru, este un proces. Nu este o substanță care stă acolo în interiorul tău; trebuie să îl creezi în fiecare moment. Este exact ca pedalatul unei biciclete. Dacă pedalezi la ea, ea merge și merge, dacă nu pedalezi la ea, se oprește. Poate că mai merge puțin din cauza inerției, dar în momentul în care încetezi să mai pedalezi, de fapt bicicleta începe să se oprească. Nu mai are energie, nu mai are putere să meargă nicăieri. Va cădea și se va prăbuși.

Egoul există pentru că noi continuăm să pedalăm la dorințe, pentru că noi continuăm să ne străduim să obținem ceva, pentru că noi continuăm să ne-o luăm înainte. Acesta este chiar fenomenul egoului – a ți-o lua înainte, a sări în viitor, a sări în ziua de mâine. Saltul în non-existențial creează egoul. Pentru că apare din non-existențial, este ca un miraj. Constă doar din dorință și nimic altceva. Constă doar din sete și nimic altceva.

Egoul nu este în prezent, este în viitor. Dacă ești în viitor, atunci egoul pare să fie foarte substanțial. Dacă ești în prezent, egoul este un miraj, începe să dispară. În ziua în care am încetat să mai caut…și nu este corect să spun că am încetat să mai caut, ar fi mai bine să spun ”ziua în care căutarea a încetat.” Dați-mie voie să repet: este mai bine să spun că este ziua în care căutarea a încetat. Pentru că dacă eu o opresc, atunci sunt acolo din nou. Acum a opri devine efortul meu, acum a opri devine dorința mea, iar dorința continuă să existe într-u mod foarte subtil.

Nu poți să oprești dorința; poți doar să o înțelegi. Chiar în această înțelegere este încetarea ei. Ține minte, nimeni nu poate să oprească faptul de a dori, iar realitatea are loc doar atunci când dorința încetează. Deci aceasta este dilema. Ce e de făcut? Dorința este acolo, iar Buddhașii continuă să spună că dorința trebuie să fie oprită, și continuă să spună în următoarea propoziție că nu poți să oprești dorința. Deci, ce e de făcut? Pui oamenii într-o dilemă. Ei sunt în dorință, în mod sigur. Tu spui că aceasta trebuie să fie oprită – ok. Și apoi spui că nu poate fi oprită. Ce e de făcut atunci? [Read more…]

Calea Gratiei

e623086d7011741864e82e649c8635ad

Sunt trei izvoare de invatatura in legatura cu natura suferintei , care ne-au fost lasate de trei mari invatatori sau avataruri sunt defapt o singura fiinta care s-a divizat , de-a lungul evolutiei umane , in trei dimensiuni fractale ale aceluiasi Adevar.

Primul este Hermes Trismegistul, a carei mostenire dateaza din epoca Alantidei si al carui nume inseamna de trei ori mai mare, reflecta in mod direct natura tripla a acestei transmisiuni. Hermes este cunoscut sub multe nume, Toth, Merlin sau Fu Hsi. Invatatura transmisa de fractalul sau este cea a Alchimiei sau a Magiei Inalte. Orice practica alchimica adevarata are in vedere trasnmutarea suferintei prin Aliniere cu Vointa Divina. Al doilea mare invatator este Hristos, al carui fractal reprezinta transmutarea suferintei prin iubire si sacrificiu. Iar al treilea mare invatator este Buddha, al carui fractal reprezinta transmutarea suferintei prin intelepciune si compasiune. Sinteza este compusa din aceasta mare Treime a Vointei Divine, Iubirii si Intelepciunii.

Dicolo de marea Treime masculina, in spatele ei si intre cei trei se afla un al patrulea camp transcedent al constiintei care se naste din interactiunea lor. Acesta este campul Divinei Mame Cosmice, a carei imbratisare inconjoara, protejeaza si contine toate cele trei izvoare ale constiintei Avatarice masculine.

Marea Mama Cosmica contine cheia oricarei suferinte si sta in spatele invataturilor, ea este triplul mister al transmisiunii. Desi se afla dincolo de invataturi calea sa este cea a Gratiei prin suferinta. Cei care acceseaza suficient de profund cele trei cai care trec prin suferinta, calea alchimica, cea a sacrificiului si cea a constientei, o vor intalni in cele din urma pe marea Mama Cosmica, de vreme ce ea reprezinta insusi spiritul Gratiei care pune capat suferintei umane. Atunci cand Gratia ei va pune capat suferintei , va rasari inloc adevarata placere, un camp al carui shakti devoreaza sinele separat traind extazul divin curgand prin corp si aura.

Multumita Gratiei evolutia nu poate merge inapoi si nu este posibil ca o forma sa inverseze efectele evolutiei.  Daca te vei acorda la frecventele joase, nu numai ca te vei impiedica pe tine insuti sa simti bucuria, ci vei mai si adauga greutate in plus poverii karmei umane stocate in ADN-ul ancestral colectiv. Din acest punct de vedere toate fiintele umane beneficiaza de liberul arbitru pentru a putea trai consecintele propriilor actiuni.  Nu invatam prin pedeapsa sau razbunare  asa cum vrea religia sa credem, invatam prin bucurie si implinire, prin Bunavointa!

Acest dar al Bunavointei contine o bunatate profunda care ii poate ridica pe ceilalti dincolo de constiinta lor obisnuita, facandu-i sa iubesca, sa rada sau sa planga. La nivel profund cu totii suntem ascultati si stii in mod instinctiv ca daca faci cuiva o nedreptate ea se va intoarce asupra ta. Intrega noastra lucrare in viata, se invarte in sfera relatiilor si a emotiilor. Inveti sa iti temperezi propriile emotii si sa le eliberezi in mod controlat, fara a-i jigni pe ceilalti sau pe tine insuti.

Cu darul Bunavointei incepi sa iti dispersezi propria karma si pe cea a ADN-ului tau ancestral, mentinand un echilibru intre respectul pentru cei din jur, si o doza sanatoasa de stima de sine, nepermitandu-ti tie insuti sa devii o victima a emotiilor altcuiva. Bunavointa poate fi numita si Darul Sufletului este darul de a trai viata dintr-un loc al sufletului si al iubirii profunde.

extras din Cheile Genelor (22), Richard Rudd

Infolight SRL, CUI 28540361, J40/6397/2011, RO16RNCB0285122216070001 RON si RO86RNCB0285122216070002 EUR, BCR Unic Bucuresti.

Acest site functioneaza sub incidenta Drepturilor de Autor.
Toate drepturile rezervate Karyn Maria Taulescu.

%d blogeri au apreciat asta: